Unde nu este durere, nici suspendare, nici suspin (de Ioana Avadani)

Dragii mei,

Veti fi stiind deja ca Vama Veche a devenit una dintre cele mai dens populate localitati din tara. Asa s-a zis la stiri. Asa si este. Nu ai unde sa arunci un ac, lumea – bine imbracata (adica gros) – misuna de colo pina colo, caci prea multe lucruri de facut in Vama, cind nu e timp de plaja, nu sunt. O sa va pun curind si niste poze ciudate, cu plaja plina ochi de oameni in canadiene

E frig. Dar soarele arde – si daca (sau acolo unde) nu bate vintul, te poti praji la soare linistit (am un nas extrem de rosu, pe care il pot prezenta ca dovada). Soni gateste la fel de bine ca anul trecut (desi in regim de popota: doar citeva feluri de mincare, farfurii de plastic, autoservire, “fetele primesc mai putin decit baietii” – ceea ce nu e adevarat )

Muzica e diversa, pe toate gusturile, de la Luna Amara la Tamango+Iordache, de la OCS la Margineanu (cel cu “Jana nu e moarta, Jana se transforma”).

Pina una-alta, doar un “Kodak moment” de zile mari: in bezna noptii infrigurate, un tinar domn isi usura chinurile vezicii linga un gard (deh!). Se intoarce si rosteste peste umar amicilor cu care era, cu un ton perfect profesional, cum a auzit el la stiri: “Exista victime, Andrea?”

In Vama n-am ziare, nu am radio, nu am televizor si nici Zapp-modemul nu merge (anul trecut mergea).

Trei zile fara stiri te scot pe deplin din morisca de zgomot si te aseaza intr-o alta perspectiva.

Si cum imi sorb eu berea, uitindu-ma la toti acesti tineri, cu chef de petrecere nou-nout (neuzat de sezonul cald), cu accente diferite, venind din locuri diferite, cu stiluri diferite si cu cele mai diferite alcoolemii, ma intreb: ce i-ar putea scoate pe ei la urne, in 3 saptamini de acum incolo?

Dezbate pe Blogul Ioanei Avadani