Ungaria se pregătește pentru un exod al profesorilor după ce parlamentul a adoptat „legea răzbunării” lui Viktor Orban

Parlamentul Ungariei a adoptat marţi o reformă controversată a educaţiei, profesorii denunţând o „răzbunare” a guvernului lui Viktor Orban după luni de proteste faţă de condiţii mai bune, relatează AFP, în timp ce agenția Bloomberg vorbește de un „exod” așteptat al profesorilor, potrivit Agerpres.

Acest text, votat de o largă majoritate a deputaţilor, modifică statutul profesorilor, creşte volumul de muncă al acestora şi prelungeşte anul şcolar, introducând în acelaşi timp criterii mai stricte pentru evaluarea performanţei.

Cabinetul premierului naţionalist, care de-a lungul anilor a redus ajutorul pentru sectorul educaţiei şi a desfiinţat ministerul dedicat, spune că legea îi va recompensa pe cei mai motivaţi profesori. Dar, în opinia sindicatului principal (PDSZ), ea va creşte presiunea asupra unui personal deja suprasolicitat şi prost plătit.

Cadrele didactice, susţinute de numeroşi elevi și studenți, protestează de mai bine de un an pentru creşteri salariale, denunţând o profesie în derivă, afectată de penurie şi îmbătrânire. Unul dintre cele mai mari proteste a avut loc la jumătatea lunii trecute, când parlamentul de la Budapesta dezbătea amendamente propuse legii.

Ce salarii au profesorii din Ungaria

După ani de cereri fără succes şi în ciuda inflaţiei record, profesorii sunt încă plătiţi cu sume între 170.000 de forinţi (455 de euro) şi 396.000 de forinţi (aproximativ 1.000 de euro) pe lună, nivel salarial pe care profesorii îl compară cu cel al unui casier de la supermarket.

Furia lor a izbucnit după adoptarea, în februarie 2022, a unui decret care restricţionează drastic dreptul la grevă. Zeci de profesori au fost concediaţi pentru că au oprit munca timp de câteva zile în semn de protest.

Confruntaţi cu această nouă lege, peste 5.000 de profesori au ameninţat că îşi vor părăsi posturile.

Guvernul, în schimb, a declarat că nu se aşteaptă la un val masiv de demisii. Şi, deşi recunoaşte că salariile sunt prea mici, executivul a condiţionat posibilele reevaluări de obţinerea fondurilor Uniunii Europene, blocate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi statul de drept.