Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea din București resping proiectul Ministerului Educației de clasificare a universităților/ ”Vrem clase diferite pentru universitățile locale și cele naționale”

​Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea din București (UB) nu sunt de acord cu noua metodologie de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii care le-a fost trimisă de Ministerul Educației și de ARACIS. ”Pe alocuri mimează bunele practici, în esență este complet ruptă de bunele practici europene/internaționale, reflectând aspecte politice izolaționiste, cu impact negativ asupra competitivității mediului academic românesc și asupra formării studenților”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituții trimis către HotNews.

În document, cele două universități arată că din noua ierarhizare lipsesc indicatorii de performanță academică/științifică, iar ierarhizarea se bazează pe indicatori care țin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program.

”Acest lucru este de neconceput, orice ierarhizare internațională a specialităților având dominant criterii academice/științifice. Apare astfel riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influențate politic și/sau de mentalități izolaționiste, acum când studenții români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face față competitivității în aria europeană/internațională. Nu mai vorbim de faptul că, în timp ce la nivel internațional se ierarhizează domeniul, la noi se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu (masteratul lipsind!), ceea ce aduce idiosincrazii și suprapuneri inutile”, se arată în comunicat.

În noua metodologie, mai spun universitarii, indicatorii academici/științifici sunt adesea redefiniți.

”Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internațională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaționale. În plus, în modalitatea de analiză a citărilor, științele socio-umane, inclusiv artele și sportul/educația fizică, sunt dezavantajate, neexistând, așa cum se întâmplă în clasamentele internaționale, factori de corecție”, mai spun cele două universități.

Universitarii arată că metodologia a fost făcută astfel încât să ajute universitățile locale și regionale.

”Noi înțelegem nevoia universităților locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obține acest lucru să pervertim metodologia și bunele practici din domeniu. Dacă se dorește o metodologie unică, aceasta trebuie să respecte bunele practici europene/internaționale, cu toate consecințele. Noi știm deja din clasificările internaționale, independente și riguroase, care sunt universitățile/domeniile românești performante”

• Clase diferite pentru universitățile locale și universitățile naționale

Soluția propusă este ca universitățile mai mici să fie clasificate în clase diferite cum ar fi locale/regionale vs. naționale/internaționale, ”cu indicatori diferiți adaptați misiunii angajate voluntar de fiecare universitate, fiecare clasă având roluri și funcții sociale necesare și importante”.

”Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situații absurde, în care clasamentul național va fi diferit de cele internaționale și altfel necredibil și neacceptat (se repetă), iar modelul de universități promovat (avantajarea instituțiilor specializate în puține domenii și dezavantajarea universităților comprehensive) va contribui la îndepărtarea învățământului superior din România de standardele și modelele prevalente în Uniunea Europeană”, se mai arată în comunicat.

Cele două universități cer viitorului guvern și noului ministru retragerea imediată a proiectului din consultarea publică și din circuitul de legiferare.

Universitățile cer numirea unei echipe formate din specialiști români și internaționali, care, în consultare cu universitățile și cu consiliile de specialitate ale MEN să propună ”o metodologie care, pe de o parte, să evite dublarea categoriilor de indicatori de monitorizare și a obligațiilor de raportare ale universităților și, pe de altă parte, să fie congruentă cu bunele practici europene/internaționale”.