Universitățile vor să înceapă anul universitar 2021-2022 cu prezență fizică. Consiliul Rectorilor vrea reglementarea practicilor de tip „blended learning” / Ce s-a decis în privința plagiatelor

Covârșitoarea majoritate a universităților din România prezente la reuniunea Consiliului Național al Rectorilor din weekendul 25-27 iunie vrea ca din toamnă, cursurile universitare să se desfășoare cu prezență fizică și recomandă Ministerului Educației să reglementeze practicile de tip „blended learning”. În plus, universitățile cer mai multă „atenție” privind finanțarea lor.

CNR afirmă în rezoluția adoptată că a constatat „cu surprindere faptul că mecanismele de finanțare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență limitează participarea universităților ca partener al operatorilor economici și/sau al autorităților publice locale și central”.

„În condiţiile în care numărul de studenţi care se vor caza se va reduce semnificativ, ca urmare a restricţiilor impuse de nevoia de distanţare fizică, în contextul situaţiei epidemiologice, CNR solicită creşterea subvenţiei pentru cămine-cantine”, se mai arată în comunicatul CNR.

În ceea ce privește plagiatele, CNR amintește că a propus organizarea unui referendum, care însă nu s-a mai realizat din cauza pandemiei, „în vederea obținerii unui răspuns la o întrebare simplă: Cadrul legal trebuie modificat astfel încât întregul proces de atribuire a titlului de doctor să fie asumat de universitate, precum în orice stat cu un sistem avansat de învătământ superior, iar CNATDCU să aibă înalta competență de „instanță de verificare și apel”? Asta ar însemna o asumare completă din partea universității și ar evita redundanța/suprapunerea de atribuții între comisiile de susținere a tezelor de doctorat și comisiile de specialitate CNATDCU. Abilitarea ar urma să rămână la nivelul Ministerului Educației. O altă întrebare la care s-ar putea găsi un răspuns vizează competența atribuirii titlurilor de conferențiar și profesor: la nivelul universității (metoda utilizată acum) sau la CNATDCU?”

Ministrul Educației a precizat faptul că în același referendum ar fi oportun să se verifice și percepția universităților cu privire la art. 301,alin (5),lit. b din Legea educației naționale nr. 1 din 2011 cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede că pentru obținerea titlului de profesor universitar este necesară deținerea calității de conducător de doctorat, potrivit comunicatului.

„Ministrul educației a propus completarea acestui articol cu o condiție care ar genera progresul fiecărei universități: definirea unor rezultate științifice minime obținute după momentul abilitării și înainte de înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de profesor”, susține CNR.

Ministrul educației a cerut CNATDCU „să formuleze un proiect de Strategie Integrată de Prevenire și Combatere a Plagiatului pe care Ministerul Educației să îl susțină la nivel de Hotărâre de Guvern. Pe baza unei “radiografii” a fenomenului, la nivelul fiecărei universități, se pot proiecta mai eficient mecanisme de prevenție și combatere a fenomenului de plagiatul”.

Redăm integral rezoluţia CNR – Cluj-Napoca, 25-27 iunie 2021

Redăm sintetic punctele de vedere şi solicitările formulate:

Universitățile din România au prezentat problemele întâmpinate în perioada pandemiei de COVID-19 (legislative, pedagogice, logistice, sanitare), precum și soluțiile identificate de către acestea pentru desfășurarea în condiții cât mai bune a proceselor didactice și de cercetare:

1. Covârșitoarea majoritate a universităților prezente la reuniune și-au exprimat intenția de a deschide anul universitar 2021-2022 cu prezență fizică a cadrelor didactice și a studenților.

2. Tinând cont de experiența câștigată de către universități în perioada de pandemie, CNR recomandă Ministerului Educației să prospecteze menținerea unor reglementări și practici de tip „blended learning” care s-au dovedit eficiente în această perioadă, cu respectarea autonomiei universitare.

3. În contextul deciziei de a începe anul universitar”on-site”, CNR recomandă tuturor membrilor comunităților academice să se vaccineze în vederea reducerii atât a risculuide îmbolnăvire, cât și a riscului de a dezvolta o formă severă a bolii. Astfel, vor fi create condițiile pentru redeschiderea campusurilor universitare și înlesnirea liberei circulații.

4. În condiţiile în care majoritatea universităţilor şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar, cu prezenţa fizică a studenţilor, CNR apreciază că resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar şi cele necesare asigurării accesului la educaţie, ating valori foarte mari. În acest context CNR solicită Guvernului să acorde atenție finantării universităților în anul universitar 2021–2022.

5. Plenul CNR salută includerea universităţilor româneşti în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR),dar își exprimă îngrijorarea cu privire la sumele relativ reduse alocate învătământului superior din România, aceste sume fiind incluse ca urmare a insistențelor CNR și ale Ministerului Educației.

De asemenea, CNR constată cu surprindere faptul că mecanismele de finanțare prevăzute în PNRR limitează participarea universităților ca partener al operatorilor economici și/sau al autorităților publice locale și centrale.

6. Având în vedere experiența trecută și faptul că autoritățile au avut multiple ezitări și incoerențe cu privire la adoptarea cadrului normativ necesar desfășurării în bune condiții a anului universitar, CNR solicită autorităților, în special Ministerului Educației și Ministerului Sănătății, să adopte legislația sanitară necesară astfel încât anul universitar 2021-2022 să se poată desfășura în condiții optime în orice variantă epidemiologică. Este extrem de important ca toți actorii procesuluieducaționalsă fie informați în timp util asupra condițiilor în care se va desfășura procesul educațional.

7. În condiţiile în care numărul de studenţi care se vor caza se va reduce semnificativ, ca urmare a restricţiilor impuse de nevoia de distanţare fizică, în contextul situaţiei epidemiologice, CNR solicită creşterea subvenţiei pentru cămine-cantine, pentru a evita atât majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, cât și acumularea de deficite bugetare semnificative, ţinând cont de faptul că o serie întreagă de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare.

8.CNR își exprimă satisfacția că Ministerul Educației a promovat modificări legislative care vin să răspundă solicitărilor CNR din anul 2020, astfel încât să permită utilizarea sumelor alocate în finanţarea de bază pentru cheltuieli de capital cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de studiu şi viaţă universitară a celor aproape 500.000 de studenţi din România.

9. În cadrul reuniunii s-a realizat un dialog contructiv alinstituțiilor din domeniul educației, ARACIS și ANC, precum și cu reprezentanții consiliilor consultative ale Ministerului Educației, CEMU, CNSPIS, CNFIS, CNATDCU, CNECSDTI, CNCS,pe teme actuale ale învățământului superior.

10. CNR apreciează ca fiind foarte util exercițiulde clasificare și ierarhizare,derulat de către ARACIS prin intermediul proiectului QAFIN,și consideră necesară continuarea discuțiilor și colectarea de noi date pentru definitivarea metodologiilor de clasificare și ierarhizare. De asemenea, CNR susține poziția ARACIS de clasificare a universităților în funcție de specificul acestora.

11. CNR și Ministerul Educației, de comun acord, condamnă ferm orice încălcare a normelor de etică universitară. Fiecare persoană care a încălcat normele de etică este răspunzătoarepentru faptele sale.

12. Ministrul Educației a confirmat nevoia de revizuire a standardelor minimale pentru acordarea titlurilor științifice și didactice. Această nevoie a fost semnalată de către conducerea CNATDCU, în calitate de organism consultativ al Ministerului Educației. În același timp, această revizuire trebuie făcută pe fiecare din cele 35 de domenii, în acord cucomisiile de specialitate ale CNATDCU și specialiștii desemnați de către universitățile care au în oferta educațională aceste domenii.

13. Ministrul Educației a susținut eliminarea redundanțelor la nivelul raportărilor făcute de universități, precum și importanța verificării acestor raportări în scopul eliminării erorilor de raportare.

14. În urmă cu un an, la data de 3 iulie 2020, CNR a luat decizia susținerii promovării unui referendum la nivelul fiecărei universități membre. La momentul respectiv, s-a înregistrat un singur vot împotriva acestei decizii. Restricțiile impuse în perioada crizei sanitare au făcut imposibilă organizarea referendumului în universități în vederea obținerii unui răspuns la o întrebare simplă: Cadrul legal trebuie modificat astfel încât întregul proces de atribuire a titlului de doctor să fie asumat de universitate, precum în orice stat cu un sistem avansat de învătământ superior, iar CNATDCU să aibă înalta competență de „instanță de verificare și apel”? Asta ar însemna o asumare completă din partea universității și ar evita redundanța/suprapunerea de atribuții între comisiile de susținere a tezelor de doctorat și comisiile de specialitate CNATDCU. Abilitarea ar urma să rămână la nivelul Ministerului Educației. O altă întrebare la care s-ar putea găsi un răspuns vizează competența atribuirii titlurilor de conferențiar și profesor: la nivelul universității (metoda utilizată acum) sau la CNATDCU?

Ministrul Educației a precizat faptul că în același referendum ar fi oportun să se verifice și percepția universităților cu privire la art. 301,alin (5),lit. b din Legea educației naționale nr. 1 din 2011 cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede că pentru obținerea titlului de profesor universitar este necesară deținerea calității de conducător de doctorat.

Ministrul educației a propus completarea acestui articol cu o condiție care ar genera progresul fiecărei universități: definirea unor rezultate științifice minime obținute după momentul abilitării și înainte de înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de profesor.

15. Ministrul Educației a solicitat universităților o implicare majoră, mult mai mare decât până acum, în depistarea erorilor produse în fiecare universitate din perspectiva propunerilor de acordare a titlului de doctor. În sprijinul acestei solicitări, ministrul a evidențiat o realitate incontestabilă: toate problemele privind existența acestui fenomen foarte grav – plagiatul – sunt rezultatul greșelilor produse în trecut, ÎN universități.

16. Ministrul Educației a solicitat CNATDCU, în calitate de organism consultativ al ministerului, să formuleze un proiect de Strategie Integrată de Prevenire și Combatere a Plagiatului pe care Ministerul Educației să îl susțină la nivel de Hotărâre de Guvern. Pe baza unei “radiografii” a fenomenului, la nivelul fiecărei universități, se pot proiecta mai eficient mecanisme de prevenție și combatere a fenomenului de plagiatul.

17. Ministrul Educației a subliniat inițiativa pe baza căreia proiectul RUNIDAS (Registru Național Unic Integrat al Diplomelorși Actelor de Studii) a fost inclus ca obiectiv al programului de guvernare,asumat de către Ministerul Educatiei. RUNIDAS va trebui să asigure interconectarea și completarea bazelor de date din sistemul de învățământ preuniversitar -Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), REI și, respectiv,din sistemul de învățământ superior – Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) și ANS, în vederea urmăririi parcursului educațional al absolvenților, astfel încât să sepoată preveni fraudele în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS ar putea cuprinde toate tezele de licență, disertație și doctorat, dar și diplomele de bacalaureat, licență, master și doctor, eliberate de către unitățile și instituțiile de învățământ din România,putând fi interogat în condițiile respectării prevederilor GDPR și a legislației privind drepturile de autor. Pentru o susținere eficientă a e-guvernanței, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidență al Salariaților din România (REVISAL), precum și cu Baza de date a Evidenței Populației. Este important să avem în aceeași bază de date diplomele de licență, de masterat și de doctorat, precum și diplomele de bacalaureat. Finanțarea RUNIDAS se dorește a se asigura prin PNRR.

18. Ministrul Educației a solicitat și a multumit universităților pentru susținerea învățământului preuniversitar, din perspectiva responsabilității sociale a universităților, prin delegarea de cadre didactice universitare cu experiență în managementul instituțional și/sau educațional în cadrul comisiilor de interviu,la nivelul concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct. Un management performant în școli generează implicații directe asupra calității candidaților la admiterea în învățământul superior.

19. Ministrul Educației și-a manifestat interesul pentru propunerile pe care Consiliul General CNATDCU le va formula într-o “noua rundăde analiză” până la data de 6 iulie a.c., cu privire la proiectele de modificare a cadrului de funcționare. Sunt așteptate propuneri punctuale, constructive, de reformulare a fiecărui articol. În același timp, așteaptă formularea de propuneri pe marginea acelorași proiecte din partea universităților – prin CNR – exprimându-și speranța că solicitările CNATDCU și CNR vor fi corelate în interesul calității, eticii și integrității academice.

20. Ministerul Educației a solicitat CNR formularea unui punct de vedere argumentat asupra proiectului de lege pentru consolidarea transparenței în universitățile românești.

21. CNR și Ministerul Educației susțin într-o manieră imperativă procesul de evaluare,cu participarea unor experți internaționali, a fiecărui domeniu de doctorat, din structura tuturor universităților românești și a Academiei Române, până la finele acestui an.