UPDATE Proiectul de lege privind starea de alertă a fost adoptat de senatori/ Miercuri intră în dezbaterea Camerei / PSD a modificat substanțial propunerea Guvernului: Încuvințarea stării de alertă se va face de către Parlament

UPDATE Senatul a adoptat marți proiectul de lege al Guvernului privind starea de alertă după ce l-a modificat substanțial. Potrivit raportului elaborat de senatorii juriști Parlamentul este cel care încuvințează starea de alertă prin ședință comună a celor două Camere și nu Guvernul prin ordonanță de urgență așa cum prevede actuala lege. Proiectul inițiat de Guvern a creat nemulțumirea parlalmentarilor de la toate formațiunile politice. USR și PLUS au avertizat că acesta „favorizează politizarea administraţiei publice”.

Cu 111 voturi pentru , 8 împotrivă și 15 abțineri, proiectul de lege privind stare de alertă a fost adoptat de către Senat cu modificări substanțiale. Miercuri inițiativa legislativă în dezbaterea Camerei Deputaților care este și forul decizional în acest caz.

Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae și adoptat de Comisia Juridică. Modificarea prevede că starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării iar măsura se supune încuviințării Parlamentului.

De asemenea, senatorii au introdus prevederea că Parlamentul decide în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de trei zile de la data solicitării de încuviințare.

Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Dispozițiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul prelungirii stării de alertă”.

În prezent legea prevede că starea de alertă este decisă de către Comitetul Naţional pentru situații de urgență și stipulată prin ordonanță de urgență.

De asemenea, senatorii juriști au eliminat o serie de articole din proiectul de lege al Guvernului contestate de toate partidele politice. Este vorba de măsurile care reglementau activitatea administrației publice.

Alte amendamente introduse de comsiile de specialitate:

• Art.3 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.
  (2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spațiile menționate la alin. (1), cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară.
• Art.2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare și,după caz, graduale, ale exercițiului unor drepturi expres prevăzute de prezenta lege și în limitele prevăzute de aceasta.
  (21) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot institui diferenţiat, conform legii, în funcţie de situaţia pandemică din fiecare judeţ, grup de localităţi sau localitate din judeţ.
  
• Art. 6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate defuncţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţiişi încetează de drept Ia data încetării stării de alertă
• Art.7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID- 19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
• (2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la alin . (1) pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătății
• (3) Suspendarea din funcție dispusă în condițiile alin. (1) și numirea dispusă în condițiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de urgență.

Raportul elaborat de comisia Juridică urmează să intre la vot în plenul Senatului care este primă Camera sesizată. După ce este adoptat de senatori, proiectul de lege intră în dezbaterea Camerei Deputaților care este și forul decizional în acest caz.

De altfel, USR și PLUS au avertizat public că proiectul privind starea de alertă favorizează politizarea administraţiei publice.

Parlmentarii USR susțin că starea de alertă „nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale”.

USR semnalează că:

• se elimină concursurile de angajare în instituţiile publice pe perioada stării de alertă, „putând fi angajaţi oameni, după bunul plac”, pe durată determinată de şase luni.
• în lipsa unor prevederi clare, angajările ar putea fi însă făcute şi în ultima zi a stării de alertă, nu există vreo interdicţie în proiect de a prelungi aceste contracte ulterior sau chiar de a le transforma în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată”, arată USR.
• prin derogare de la legislaţia” în vigoare, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public vor putea fi făcute fără îndeplinirea condiţiilor de pregătire.
• Se deschide, astfel, calea de intrare în corpul înalţilor funcţionari publici (prefect, subprefect, inspector guvernamental, secretar general) a unor persoane care nu au fost anterior funcţionari publici, iar lipsa concursului va face posibilă suprapolitizarea şi a acestui corp de funcţionari. În teorie, durata contractului este limitată şi în acest caz la şase luni, dar, din nou, nu există vreo interdicţie de prelungire sau de transformare în angajare pe durată nedeterminată”, adaugă Uniunea.
• statul îi va putea trimite forţat pe angajaţii la stat în concediu de odihnă, le va putea modifica temporar locul şi felul muncii”, iar în cazul funcţionarilor publici din administraţia publică le va putea, „unilateral, modifica raportul de serviciu”.

„Astfel de prevederi ridică serioase semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea măsurilor, care par gândite mai puţin în interesul cetăţenilor şi mai mult al partidului aflat la guvernare.Starea de alertă nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale”, avertizează USR.

De altfel, parlamentarii USR au depus un amendament de modificare a art. 21 din proiectul de lege care prevede ca toate contractele de muncă ale persoanelor angajate fără concurs în instituţiile şi autorităţile publice să înceteze de drept, fără excepţie, la finalul perioadei de şase luni şi să nu poată fi făcute numiri, cu derogare de la lege, în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public”.

Și PLUS atrage atenția că multe din textele propuse în proiectul Guvernului Orban, de reglementare a stării de alertă, maschează măsuri, limitări și interdicții ale drepturilor și libertăților fundamentale ce caracterizează o veritabilă stare de urgență.

„Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de lege ce dublează normele existente. Practic, în cazul aprobării proiectului de către Parlament și intrării lui în vigoare, vom avea două reglementări aplicabile în paralel, fapt ce poate duce la o stare de incertitudine legislativă și la abordări incoerente din partea diferitelor autorități, inclusiv a instanțelor. O astfel de situație poate duce la constatarea de către CCR a încălcării Constituției”, precizează PLUS, printr-un comunicat de presă .

Bogdan Cojocaru,deputat PSD: „Pe durata stării de alertă, persoanele cu funcţii de conducere din instituţii sau autorităţi publice pot fi suspendate sau demise, fără să ni se precizeze graniţa juridică între suspendare şi demitere, fără să ni se precizeze, în clar, care este diferenţa dintre neîndeplinirea gravă şi neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi fără ca această neîndeplinire să fie raportată la vinovăţia persoanei, adică la activitatea sa culpabilă. De aici tragem concluzia că actualul Executiv doreşte să îşi creeze cadrul legal pentru demiteri pe bandă rulantă, nu întotdeauna cu motiv şi doar ţinând de voinţa exclusivă a deţinătorilor puterii.”

Victor Ponta: „Starea de Urgenta are ca scop promovarea in functii publice fara concurs si fara nicio limita a pilelor si relatiilor PNL ( pe bani multi de la Buget – din taxele si impozitele romanilor – “curat liberali Monser”. Au luptat cu “ciuma rosie” doar ca sa vina “ciuma galbena”! Restul e propaganda si prosteala ! Dar nca mai tine la multi”

Vineri, 15 mai expiră starea de urgență iar Guvernul a trimis luni, cu întârziere, proiectul de lege în Parlament. Astfel, proiectul este dezbatut în regim de urgență iar pînă joi acesta trebuie adoptat de legislativ și trimis la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Chiar şi aşa, legea va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, mai exact pe 18 mai. În această situație Guvernul Orban este obligat să adopte şi un alt act normativ care să instituie starea de alertă pe teritoriul României. În acest sens, Guvernul se va reuni, din nou, în şedinţă, joi.