UPDATE Realizarea unei infrastructuri pentru informatii spatiale a starnit polemici intre ministri

Romania este obligata printr-o directiva a Comisiei Europene sa realizeze infrastructura pentru informatiile spatiale transmise printr-un geo-portal comunitar la care sa aiba acces atat institutiile, cat si publicul larg. Desi directiva a intrat in vigoare inca din 2007, Romania a intarziat sa adopte un act normativ privind realizarea acestei structuri spatiale, fapt pentru care Comisia Europeana a demarat o procedura de infringement. Guvernul a adoptat actul normativ cu trei zile inainte de expirarea termenului limita impus de Comisia Europeana. Ministerul Mediului a prezentat actul normativ in sedinta Guvernului intr-o forma incompleta, fapt care a starnit nemultumirea reprezentantilor altor ministere.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a cerut in cadrul sedintei de miercuri de la Guvern adoptarea de urgenta a proiectului de ordonanta privind instituirea infrastructurii pentru informatii spatiale in Romania, in conditiile in care termenul limita acordat de Comisia Europeana expira pe 23 ianuarie. Ultimele modificari ale actului normativ au fost facute in cursul serii de marti. Insa, ministrul comunicatiilor Gabriel Sandu si-a exprimat nemultumirea fata de faptul ca institutia pe care o conduce nu a fost implicata in elaborarea actului normativ nici macar ca avizator. „Nu sunt trecut nici ca avizator, chiar daca eu sunt coordonator de strategii de comunicatii”, a spus Sandu.

Proiectul de act normativ prevede ca pentru realizarea infrastructurii sa fie constituit un consiliu format din mai multe ministere, printre care Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei etc. Culmea este ca Ministerul Comunicatiilor lipseste.

Boc a taiat microfonul ministrului comunicatiilor

Replica ministrului comunicatiilor nu a fost pe placul premierului Emil Boc care a decis sa-i taie microfonul. In cele din urma, pentru a-l impaca, premierul a cerut ca proiectul de ordonanta sa fie analizat si de Ministerul Comunicatiilor pana la sfarsitul sedintei de Guvern. Borbely a replicat ca acest act normativ este discutat de un an si jumatate.

De asemenea, seful Departamentului Afacerilor Europene a afirmat, la randul sau, ca are niste completari la acest act normativ. Si ministrul culturii, Kelemen Hunor, a afirmat ca detine multe date privind siturile arheologice care nu se regasesc in proiectul de act normativ.

UPDATE Guvernul a aprobat proiectul de act normativ si, de asemenea, a decis ca din consiliu sa faca parte atat Ministerul Comunicatiilor, cat si Ministerul Culturii.

Actiunea declansata de Comisia Europeana reprezinta in acest moment a doua si ultima etapa a fazei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor de stat membru.

Prin intermediul geo-portalului trebuie furnizate informatii spatiale in scopul politicilor comunitare din domeniul protectiei mediului si al politicilor sau activitatilor cu posibil impact asupra mediului, norme care vor fi aplicate si de Romania.

Infrastructura de date spatiale reprezinta o insumare de tehnologii, decizii politice, standarde si resurse umane necesare promovarii accesului institutiilor publice, private precum si al publicului larg la datele spatiale.

Exemple de informatii

Vor putea fi combinate date ce privesc calitatea mediului cu alte informatii geografice, de exemplu: datele despre densitatea populatiei vor putea fi combinate cu cele epidemiologice si cu cele de calitatea aerului, pentru a se putea evalua impactul poluarii aerului asupra sanatatii, precum si evolutia parametrilor legati de sanatate in functie de gradul de poluare.

Infrastructura de date spatiale va putea fi utilizata, atat la locul de munca, in scoli sau acasa, pentru a gasi cele mai bune date cu privire la riscurile de mediu in orice zona a UE, de exemplu, riscurile la inundatii. Datele privind aceste riscuri se vor putea compara cu date similare din alte zone decat cele ale UE.

Agentii economici vor putea utiliza aceste date in luarea deciziilor, ca de exemplu: in evaluarea riscurilor pentru societatile de asigurare, in organizarea si functionarea activitatii in domeniul comunicatiilor, agriculturii, turismului precum si in planificarea teritoriala si in exploatarea resurselor naturale.

Pentru acest proiect, trebuie alocata anual de la buget suma de 56 de milioane de lei.