Vălean: Custodele din ariile naturale protejate nu poate fi înlocuit cu statul care este cel mai prost administrator

Europarlamentarul Adina Vălean, președinte al Comisiei de Mediu din Parlamentul European, critică decizia Guvernului de a elimina prin ordonanță custozii din ariile naturale protejate și cere autorităților române o dezbatere publică, cu toți actorii implicați, pe subiectul administrării ariilor protejate.

„Subiectul administrării ariilor protejate e foarte important și e nevoie de dezbatere cu toți actorii implicați pentru a remedia eventualele carențe ale legii. Custodele poate fi reglementat mai strict, atribuțiile împărțite mai echilibrat între autoritățile statului și custode, dar acesta nu poate fi desființat și înlocuit cu statul care este (dovedit) cel mai prost administrator”, se arată într-un comunicat de presă al europarlamentarului.

Adina Vălean susține că, deși ordonanța invocă alinierea la legislația europeană, în practică, în Europa, ariile protejate au soluții de management mixt, iar în România custozii au fost organizații care au atras fonduri și au făcut muncă de conservare și protejare pentru zone în care statul nu a avut nicio implicare.

„Experiența de peste un veac în domeniul ariilor protejate ne arată că cele mai bune soluții de management sunt cele colaborative și că actorii importanți sunt conservaționiștii și comunitățile locale, nu cele centrale. În România, cei mai mulți administratori ai ariilor protejate au accesat fonduri europene pentru a le putea întreține, depășind obstacolele birocratice inutile, pe care, în trecut, statul român le-a pus în calea acestor organizații. A dinaminta un sistem întreg printr-o ordonanță de urgență este, cel puțin, nechibzuit”, mai spune Vălean.

Printr-o Ordonanță de Urgență adoptată joi, Guvernul a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate, acestea urmând să fie administrate de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Custozii ariilor protejate sunt în bună parte ONG-uri, dar și primării, consilii județene, universități, societăți comerciale etc, care gestionează aceste zone cu surse proprii. Statul român a apelat la această formulă deoarece nu avea capacitatea să le gestioneze singur.

ONG-urile și activiștii de mediu critică dur eliminarea custozilor deoarece modificarea s-a făcut de urgență, fără consultare și acuză interese ascunse, custozii împiedicând de-a lungul timpului mai multe proiecte controversate în zonele protejate (hoteluri, exploatări miniere, drumuri, defrișări, proiecte imobiliare), pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor. Aceștia mai semnalează că ANANP nu are capacitatea să gestioneze ariile naturale protejate, având un număr insuficient de angajați.