„Venezuela este complet înconjurată”. Ce urmează după „blocada totală” impusă Venezuelei de Trump, cu „cea mai mare armadă adunată în istoria Americii de Sud”

Această măsură a SUA reprezintă o escaladare a operațiunilor militare și a presiunilor împotriva regimului lui Nicolás Maduro, liderul Venezuelei. Însă ținta finală și impactul economic al blocadei nu sunt deocamdată clare, scriu Reuters, New York Times și The Economist.

Președintele Trump a ordonat marți „blocarea completă” a petrolierelor sancționate care navighează către și dinspre Venezuela, o escaladare a campaniei de presiune pe care administrația sa o desfășoară de luni de zile împotriva lui Nicolás Maduro, liderul statului sud-american.

„Venezuela este complet înconjurată de cea mai mare armadă adunată vreodată în istoria Americii de Sud”, a scris Trump pe contul său de pe platforma Truth Social. „Ea va deveni și mai mare, iar șocul pentru ei va fi unul fără precedent”, a adăugat președintele.

Prețul petrolului a crescut la nivel internațional cu aproximativ 1% după anunțul președintelui, scrie Reuters.

Măsura ar putea afecta serios exporturile de petrol ale Venezuelei, care sunt esențiale pentru economia țării. Regimul de la Caracas depinde în totalitate de petroliere pentru a-și exporta țițeiul pe piețele mondiale.

Blocada se conturase deja miercurea trecută, când Statele Unite au confiscat un petrolier în Marea Caraibelor care transporta petrol venezuelean către Cuba și China.

Un judecător federal a emis un mandat de confiscare pe baza faptului că petrolierul transportase recent petrol din Iran.

În ceea ce privește încărcătura, în valoare de aproximativ 80 de milioane de dolari, președintele a declarat că intenționează să „o păstreze”.

Asaltul SUA asupra Venezuelei

Armata SUA a mobilizat în ultimele luni o forță navală importantă în Caraibe, iar Trump a amenințat că va lansa lovituri militare terestre în Venezuela, deși este neclar dacă acest lucru se va întâmpla.

Din septembrie, armata SUA a lansat deja lovituri asupra unor ambarcațiuni din Caraibe și Pacificul de Est, multe dintre ele în apropierea Venezuelei, într-o campanie care a provocat moartea a cel puțin 95 de persoane.

Trump și administrația sa au spus că aceste atacuri au scopul de a opri traficul de droguri către Statele Unite.

Dar Venezuela, au spus mulți experți, nu este neapărat un producător important de droguri, iar cocaina care tranzitează țara și apele din jurul acesteia este, în general, destinată Europei.

În plus, mulți experți juridici spun că atacurile sunt ilegale și că armata ucide civili.

În ultimele zile, Pentagonul a continuat să adauge capabilități militare la așa-numita Operațiune Southern Spear, care a început ca un efort de combatere a traficului de droguri în Caraibe, potrivit publicației americane The War Zone.

În ultima săptămână, au apărut imagini cu elicoptere de salvare HH-60W și avioane de salvare HC-130J ajunse în Puerto Rico.

În plus, cisterne aeriene KC-135 Stratotanker pentru alimentarea în aer fac misiuni din Republica Dominicană, care are o poziție strategică.

Ce înseamnă blocada lui Trump

În culise, oficialii administrației Trump s-au concentrat intens și asupra rezervelor de petrol ale Venezuelei, cele mai mari din lume.

Ce anume ar putea să însemne blocada anunțată de președinte?

În anunțul de marți, Trump a scris cu majuscule că ordonă „o blocadă totală și completă”, ceea ce ar fi un pas important în izolarea Venezuelei.

În dreptul internațional, o blocadă împiedică toate navele să intre și să părăsească porturile unei țări inamice în timpul unui conflict armat.

Dar în mesajul său, Trump a adăugat calificativul „toate navele petroliere sancționate”, ceea ce, aparent, a schimbat sensul anunțului, sugerând că SUA vor aplica efectiv sancțiunile impuse Venezuelei.

Dacă Marina SUA continuă să permită majorității navelor să intre și să părăsească liber porturile venezuelene, atunci aceasta nu va fi o blocadă reală, observă New York Times.

Aici, scrie Reuters, intervine și chestiunea legalității măsurilor lui Trump.

Președinții americani au o largă libertate de acțiune în ceea ce privește desfășurarea forțelor armate americane în străinătate, dar blocada impusă de Trump reprezintă un nou test pentru autoritatea prezidențială, a declarat pentru agenția de știri Elena Chachko, specialistă în drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din California, Berkeley.

Blocadele au fost considerate în mod tradițional „instrumente de război” permise, dar numai în condiții stricte, a spus Chachko. „Există întrebări serioase atât în ceea ce privește legislația națională, cât și cea internațională”, a adăugat ea.

Reprezentantul american Joaquin Castro, democrat din Texas, a spus că blocada este „fără îndoială, un act de război”.

„Un război pe care Congresul nu l-a autorizat niciodată și pe care poporul american nu îl dorește”, a adăugat Castro pe X.

Efectul asupra Venezuelei

Totuși, după cum au observat experții, orice amenințare de confiscare a petrolierelor poate fi suficientă pentru a speria multe companii care transportă petrol venezuelean.

The Economist a observat că o blocadă a exporturilor de petrol ar devasta economia statului sud-american.

De când SUA au impus sancțiuni asupra Venezuelei în 2019, comercianții și rafinăriile care cumpără petrol venezuelean au recurs la o „flotă fantomă” de petroliere.

Petrolierele, care navighează sub nume ce se schimbă frecvent, adesea cu transpondere oprite, fac naveta între cele trei state producătoare de petrol aflate sub sancțiuni – Iran, Rusia și Venezuela – și clienți în mare parte asiatici.

Conform datelor compilate de site-ul de monitorizare TankerTrackers.com, săptămâna trecută, peste 30 dintre cele 80 de nave aflate în apele teritoriale venezuelene sau care se apropiau de această țară erau supuse sancțiunilor impuse de SUA.

The Economist scrie că deja confiscarea primului petrolier a îngreunat viața Venezuelei, crescând considerabil costurile transportului.

Reuters scrie că după confiscare, exporturile de țiței din Venezuela au scăzut drastic, situație agravată de un atac cibernetic care a blocat sistemele administrative ale companiei de stat PDVSA în această săptămână.

China cumpără aproximativ 80% din petrolul Venezuelei. Aceste achiziții sunt efectuate de companii private chineze, a declarat pentru New York Times Francisco Rodríguez, profesor la Universitatea din Denver, care studiază economia politică a Venezuelei.

Celelalte 20% din exporturile de petrol ale țării sunt destinate mai multor țări, inclusiv Cuba, care depinde de o parte din petrolul venezuelean pentru nevoile energetice, dar vinde cea mai mare parte acestuia către China.

Deocamdată, piața petrolului este bine aprovizionată. Dacă embargoul va rămâne în vigoare pentru o perioadă mai lungă de timp, atunci pierderea a aproape un milion de barili pe zi din aprovizionarea cu țiței va determina probabil creșterea prețurilor petrolului.

Doi oficiali americani au declarat că noua politică ar putea avea un impact major asupra lui Maduro.

David Goldwyn, fost diplomat al Departamentului de Stat în domeniul energiei, a declarat pentru Reuters că, dacă exporturile afectate ale Venezuelei nu vor fi înlocuite de o creștere a capacității de rezervă a OPEC, impactul asupra prețurilor petrolului ar putea fi de cinci până la opt dolari pe baril.

„Mă aștept la o creștere vertiginoasă a inflației și la o migrație masivă și imediată din Venezuela către țările vecine”, a declarat Goldwyn.

„Tot petrolul, terenurile și alte active pe care ni le-au furat anterior”

În mesajul său, Trump a scris, de asemenea, că operațiunea SUA va continua până când Venezuela va restitui Statelor Unite „tot petrolul, terenurile și alte active pe care ni le-au furat anterior”.

Trump nu a explicat ce a vrut să spună prin aceste active. New York Times speculează însă că președintele s-a referit la schimbările din industria petrolieră venezueleană, după ce liderii de la Caracas au adus-o sub controlul statului în anii 1970.

Companiile petroliere americane au fost actori importanți în această industrie timp de zeci de ani înainte de naționalizare.

Cu ocazia naționalizării, Exxon, Mobil, Shell și Gulf Oil au pierdut active în valoare de 5 miliarde de dolari și au fost despăgubite cu doar un miliard de dolari, potrivit New York Times.

Unele companii americane au reintrat în industrie în anii 1990, într-o perioadă de relaxare a politicii de la Caracas. Ulterior, însă, ele au fost obligate de Hugo Chávez, care a devenit liderul Venezuelei în 1999, să-și limiteze investițiile la acțiuni minoritare în cadrul unor asocieri în participațiune cu principala întreprindere de stat, Petróleos de Venezuela, S.A. sau PDVSA.

Chevron este singura companie americană care a rămas în Venezuela pe parcursul tuturor acestor decenii și în perioada recentă a sancțiunilor impuse de SUA, și continuă să își desfășoare activitatea acolo cu o licență confidențială recent prelungită guvernul SUA.

Anunțul lui Trump privind blocada nu va avea un efect asupra Chevron, a declarat compania.

La începutul acestui an, Trump a trimis un emisar să negocieze cu Maduro accesul la petrolul Venezuelei. Iar principala lideră a opoziției din Venezuela, María Corina Machado, le-a promis consilierilor și aliaților lui Trump că, dacă va ajunge la putere, va deschide industria către investițiile americane.