A patra amânare în procesul ICCJ-Guvern pentru restanțele salariale de 1 miliard de euro ale magistraților

Decizia definitivă în procesul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților era așteptată astăzi. Instanța supremă, cea care a și deschis acest proces, a amânat din nou o hotărâre.

Pronunțarea a fost amânată până în 3 septembrie.

Este a patra dată în care instanța supremă amână verdictul.

În primă instanță, în luna mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obligat Guvernul să plătească restanțele magistraților în termen de 10 zile. 

Instanța a stabilit că dacă executivul nu respectă termenul să fie sancționat cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și penalități de 1%/zi din suma de plată. 

Statul a fost obligat anul trecut să plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, a precizat la acest moment premierul Bolojan. Au fost  peste 20.000 de procese, iar jumătate din sumă a fost achitată, deja, în tranșe.

În prezent, statul trebuie să le mai plătească magistraților aproape 1 miliard de euro, potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București.

Cum s-a apărat Guvernul

Recursul pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor l-au formulat împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai este judecat la instanța supremă la începutul lunii iulie de completul format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

La proces, reprezentul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

În plus, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Cum s-a ajuns la proces

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul la sfârșitul lunii martie după ce coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați, aferente anului în curs. Sumele alocate inițial magistraților au fost redirecționate pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile propus de PSD la dezbaterile pe bugetul de stat.

Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul de „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.

Procesul s-a judecat în regim de urgență la Curtea de Apel București, fiind soluționat încă de la primul termen de judecată, cel din 5 mai. Curtea a admis cererea ICCJ întocmai cum a fost formulată, cu sancțiuni drastice pentru Guvern.

Curtea a obligat Guvernul să facă toate demersurile bugetare necesare și să pună la dispoziția ICCJ sumele necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale din justiție.  

În plus, a impus Guvernului un termen de 10 zile, după ce decizia va rămâne definitivă, pentru a plăti restanțele magistraților. În caz contrar, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, precum și penalități de 1%/zi din suma de plată.

Penalitățile ar reprezenta 9 milioane de euro pe zi, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Conflictul ICCJ-Guvern a ajuns și pe masa CCR

Paralel cu procesul de la instanța supremă, la începutul lunii iulie, premierul a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ.

Bolojan a subliniat că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este perturbat echilibrul bugetar, un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

În replică, conducerea ICCJ a reacționat rapid, acuzându-l pe Ilie Bolojan că, prin declarațiile făcute, „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”.

CCR a judecat în 16 iulie acțiunea premierului, însă verdictul a fost amânat pentru 23 septembrie.