Victoria pe muchie de cuţit din Parlamentul European pentru legea restaurării naturii prefigurează bătălia pentru alegerile europene

Proiectul de lege privind restaurarea naturii a fost obiectul unui vot la limită miercuri în Parlamentul European, reunit la Strasbourg, unde a fost adoptat cu o majoritate restrânsă după săptămâni de dezbateri aprinse, unii spunând că a căzut victimă a campaniei electorale, relatează platforma media European Newsroom într-un articol de fond publicat vineri, citează Agerpres.

În iunie 2022, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus Legea privind restaurarea naturii, parte a „Green Deal” (Pactul Verde). Propunerea de a restaura cel puţin 20% din ecosistemele degradate din Europa până în 2030 este considerată un pilon central al strategiei UE privind biodiversitatea.

Legea, care a fost respinsă anterior de comisiile parlamentare, are ca scop refacerea ecosistemelor degradate prin consolidarea zonelor forestiere şi a habitatelor marine şi prin îmbunătăţirea conectivităţii între râuri. Ea face parte din strategia pe termen lung de refacere a naturii degradate pe întreg teritoriul UE, în condiţiile în care peste 80% din habitatele europene sunt degradate. De asemenea, este menită să facă UE mai rezistentă în faţa încălzirii globale, dar s-a dovedit a fi un factor de divizare.

Opoziţia a venit în special din partea Partidului Popular European (PPE), gruparea parlamentară a lui Von der Leyen.

Miercuri, controversata propunere a supravieţuit votului din Parlamentul European cu 336 de voturi pentru, 300 împotrivă şi 13 abţineri.

„Trumpism european” sau preocupare sinceră pentru securitatea alimentară?

Legea privind restaurarea naturii a declanşat o controversă intensă înainte de vot. Dacă ar fi fost respinsă, obiectivele UE privind neutralitatea climatică ar fi putut fi puse în pericol.

Proiectul de lege a devenit un subiect important de campanie electorală în perspectiva alegerilor europene din iunie 2024. Eurodeputaţii de stânga şi de centru acuză PPE că foloseşte proiectul de lege ca pe un pion politic.

„Ceea ce vedem acum… aş numi `Trumpism european`”, a declarat eurodeputatul francez Pascal Canfin, membru al grupului liberal Renew şi preşedinte al comisiei de mediu din Parlament, referindu-se la stilul de guvernare al fostului preşedinte american Donald Trump şi la politicile sale de reducere a protecţiei mediului.

Înainte de vot, eurodeputatul olandez Mohammed Chahim, din partea socialiştilor şi democraţilor de centru-stânga (S&D), a declarat că „se pare că alegerile au început, şi totul în detrimentul naturii”.

Cel mai mare grup politic din Parlament, Partidul Popular European, conservator, care are ca electorat cheie fermierii europeni, a încercat să respingă textul, argumentând că acesta ar reduce securitatea alimentară a UE, ar afecta fermierii şi pescarii şi ar limita posibilităţile de a construi centrale eoliene şi hidroelectrice.

Respingând proiectul de lege, liderul german al PPE, Manfred Weber, a întărit axa cu partidele de dreapta. Înaintea votului, unul dintre principalii deputaţi ai PPE pe această temă, germanul Peter Liese, a declarat că proiectul de lege al Comisiei este „o propunere atât de proastă” încât respingerea sa este „singura alternativă”. Eurodeputatul german a subliniat că PPE a susţinut „multe, multe alte” legi privind Green Deal, dar „suntem deja la limita de a face prea mult”.

De asemenea, legea a divizat eurodeputaţii croaţi de stânga şi de dreapta, care au avut interpretări opuse cu privire la impactul legii asupra pescarilor din ţară. Tomislav Sokol (PPE) a remarcat că, dacă pescuitul şi pescuitul cu traulere vor fi limitate prin măsuri excesiv de stricte, nu va mai fi posibil să se cumpere peşte local, ci din import. Fred Matic (S&D), pe de altă parte, a subliniat că acest regulament ar împiedica servirea de peşte străin în Croaţia.

Eurodeputaţii din grupurile socialist, verde şi de stânga din Parlament au susţinut legislaţia, iar mulţi dintre ei s-au alăturat activistei suedeze pentru climă Greta Thunberg la un protest care a avut loc marţi. „Mesajul nostru către politicieni este să pună natura şi oamenii mai presus de profit şi lăcomie”, a spus Thunberg la demonstraţia de la Strasbourg.

În acelaşi timp, fermierii au răspuns cu tractoarele lor la apelul asociaţiei europene a fermierilor Copa-Cogeca şi au manifestat împotriva legii privind conservarea naturii în faţa clădirii PE.

Greta Thunberg și alți activiști pentru climă, protest la sediul Parlamentului European din Strasbourg (Foto: FREDERICK FLORIN / AFP / Profimedia)

Scindare în majoritatea Ursulei, unitate fără precedent între ceilalţi

Aprobarea textului a confirmat divizarea majorităţii lui Von der Leyen.

„Obstrucţia din partea dreptei, a extremei drepte şi a unora dintre liberali a dus la adoptarea unei versiuni în mare parte diluate”, a declarat eurodeputata belgiană Caroline Roose (Verzi). Seas At Risk, o organizaţie neguvernamentală care lucrează pentru protejarea mediului marin, a fost de acord, criticând ceea ce a numit „tribuna populistă” a parlamentarilor de dreapta şi de extremă dreapta şi poziţia finală „semnificativ diluată”.

Deşi au existat critici, a fost remarcabilă unitatea fără precedent dintre S&D, Stânga, Verzi şi o parte a Partidului Renew pe coridoarele de la Strasbourg. Este prematur să vorbim de o majoritate alternativă la cea pe care o are în vedere Weber. Dar s-a produs un cutremur odată cu destrămarea axei PPE-S&D care o susţinea pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Aceasta nu a comentat încă votul, dar este foarte probabil că îşi va exprima convingerea morală pentru Green Deal, prioritatea mandatului său. Votul este „un rezultat politic pentru Comisie”, a declarat comisarul pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni.

Europarlamentara franceză Manon Aubry, co-preşedintă a stângii, a declarat că votul a marcat înfrângerea unei încercări de a aduce în UE alianţa de dreapta/centru-dreapta care susţine guvernul Giorgiei Meloni din Italia.

„Suntem uşuraţi”, a spus Aubry. „Este o mare înfrângere pentru coaliţia dintre Partidul Popular şi Dreapta, o coaliţie pe care o cunoaşteţi bine în Italia cu guvernul Meloni. Au încercat în Italia şi acum au vrut să încerce în Parlamentul European, dar i-am învins. Este o dovadă că, împreună, partidele de stânga pot salva agenda de mediu şi pot învinge dreapta”.

În plină campanie electorală pentru alegerile generale spaniole din 23 iulie, votul a pus faţă în faţă principalele două partide politice spaniole din Parlamentul European: Partidul Socialist, care a votat pentru, şi Partidul Popular, care a votat împotrivă.

Deşi textul a sfârşit prin a fi adoptat cu o marjă îngustă, lidera social-democraţilor din Parlamentul European, spaniola Iratxe Garcia, a acuzat Partidul Popular spaniol că „se alătură negaţioniştilor schimbărilor climatice”, aliniindu-se la grupurile conservatoare şi de extremă dreapta.

Legea de restaurare a naturii aşteaptă acum testul trialogului

După votul de miercuri, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene cu privire la forma finală a legislaţiei.

Consiliul, care are calitate de co-legiuitor, a adoptat săptămâna trecută poziţia sa de negociere. Conform acesteia, statele membre trebuie să restaureze cel puţin 30% din suprafaţa totală a habitatelor din ecosistemele terestre, costiere, de apă dulce şi marine care nu se află în stare bună. Acest lucru diferă de ceea ce propusese iniţial Comisia, şi anume că acest lucru ar trebui să se aplice la 30% din suprafaţa totală pentru fiecare dintre cele şapte tipuri de habitate.

În iunie, Consiliul de Mediu al UE a adoptat abordarea generală privind proiectul de lege privind restaurarea naturii. Miniştrii mediului din statele membre nu au ajuns la o poziţie comună cu privire la propunere prin consens, ci prin vot.

În pofida numeroaselor rezerve exprimate la nivel naţional, preşedinţia suedeză a reuşit să impună propunerea, care a fost adoptată cu o majoritate calificată. Proiectul introduce o listă lungă de flexibilităţi în comparaţie cu propunerea iniţială a Comisiei Europene.

Din cele 27 de state membre, 20 au votat pentru, Finlanda, Italia, Olanda, Polonia şi Suedia au fost împotrivă, în timp ce Austria şi Belgia s-au abţinut.

Citește și: Care este starea de spirit a europenilor cu un an înainte de alegerile europene?