VIDEO CCR decide dacă desemnarea lui Orban din nou premier e constituțională. Corlățean: Dizolvarea Parlamentului, un abuz de putere al președintelui / Ce a susținut reprezentantul Administrației prezidențiale

Curtea Constituțională dezbate astăzi sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Klaus Iohannis. Tot astăzi este programată ședința de învestitură a Guvernului Orban II, unde cel mai probabil nu va fi cvorum. Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a susținut în fața judecătorilor CCR că „scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale”: „Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere”.

Ședința CCR a început la ora 11.00.

Titus Corlățean:Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere al președintelui

Punctele de vedere ale Parlamentului au fost susținute de către Titus Corlățean și Florin Iordache.

Corlățean a susținut în fața CCR că primele semne ale conflictului juridic dintre Parlament şi Klaus Iohannis au apărut la începutul acestui an: „Conflictul juridic care opune Parlamentul preşedintelui României nu este de dată foarte recentă, au fost semne care au devenit evidente la începutul lunii ianuarie 2020”.

Corlăţean a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate și a susținut că la baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află „voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice, afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul”.

„Scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, nu găsirea unei soluții politice în interiorul configuranței parlamentare actuale (…) Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere, pe care CCR e datoare să îl sancționeze”, a susținut Corlățean în fața judecătorilor CCR.

Iordache: Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut la Curtea Constituţională că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului.

„Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului”, a spus Iordache.

El a susținut că atitudinea preşedintelui echivalează cu un atac la adresa unei alte autorităţi, respectiv a Parlamentului.

„Preşedintele României nu-şi poate exercita atribuţiile constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru cu scopul deliberat de a declanşa o criză parlamentară pentru a dizolva Parlamentul, conferind astfel acestei competenţe o nouă conotaţie neconstituţională. Această situaţie ar echivala cu un atac la adresa unei alte autorităţi publice”, a susținut Florin Iordache.

Reprezentantul Administrației prezidențiale: Nu s-a creat niciun blocaj în activitatea Parlamentului

Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale a fost susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, care a afirmat că prin desemnarea lui Ludovic Orban ca premier nu s-a creat niciun blocaj în activitatea Parlamentului, pentru că dacă ar fi existat un real blocaj, Birourile permanente reunite nu ar fi putut declanșa procedura parlamentară, nu ar fi stabilit calendarul, comisiile nu ar fi audiat candidații propuși la funcția de ministru, iar parlamentarii nu și-ar fi exprimat votul în comisiile de specialitate.

„În plus, chiar astăzi, peste câteva ore, este programată ședința comună a celor două Camere în vederea acordării votului de încredere. În acest context, cererea apare exclusiv ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională a Parlamentului. În opinia noastră, câtă vreme este reglementat un mecanism de autoreglare, nu se justifică intervenția Curții Constituționale care, în jurisprudența sa, a statuat că intervenția legitimă a acesteia este justificată numai atunci când un eventual blocaj nu poate fi altfel depășit”, a afirmat consilierul prezidențial.

Ciochină a mai arătat că sesizarea conducerii parlamentului este inadmisibilă, întrucât „nu sunt întrunite două dintre cele cinci trăsături cumulative ale unui conflict juridic de natură constituțională, și anume existența unui blocaj instituțional ce nu poate fi înlăturat în alt mod decât prin intervenția Curții Constituționale și nu există o situație conflictuală a cărei naștere rezidă în mod direct din textul Constituției”.

„A lega desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru de declarațiile politice ale partidelor, ori de regula celui mai mare număr de voturi deținute în Parlament de un partid la un moment dat, fără o majoritate care să izvorască din voința cetățenilor exprimată în alegeri sunt ipoteze ce contravin flagrant literei și spiritului Legii fundamentale. De asemenea, contravine voinței legiuitorului constituant și jurisprudenței CCR și consfințirea unei decăderi pentru persoana celui desemnat, prin raportare la votul exprimat de o majoritate coagulată într-o procedură ale cărei rațiuni și efecte constituționale sunt bine determinate și care nu pot ultraactiva.

În aceste zile, în dezbaterile publice sau în forurile partidelor politice este o amplă dezbatere în jurul opțiunii pentru alegeri anticipate, cu privire la care nu numai politicienii, dar și doctrina s-au exprimat că sunt aproape imposibil de realizat. Aceasta nu justifică însă stabilirea unor reguli dincolo de voința legiuitorului constituant. Dinamica vieții politice a arătat că numai existența unei proceduri flexibile de desemnare a candidatului, ce oferă un spațiu suficient de negocieri politice – pentru care în mod vizionar membrii Adunării Constituante au optat – a reprezentat calea de surmontare a situațiilor de criză”, a afirmat consilierul prezidențial.

Consilierul prezidențial a ridicat și problema formulării acestei solicitări de către Titus Corlățean, desemnat la conducerea Senatului printr-o decizie a Biroului permanent, ci nu ales de plenul Parlamentului.

Președinții Parlamentului arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.

În cererea către CCR, ei invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

CONSULTĂ AICI SESIZAREA CONDUCERII PARLAMENTULUI

În punctul de vedere trimis CCR, Iohannis afirmă că cererea lui Marcel Ciolacu și a lui Titus Corlățean este inadmisibilă, neîndeplinind condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional astfel încât să fie necesară intervenția CCR. Președintele mai spune că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social-democrații „nu au putut identifica elementele unui blocaj”.

„Această opțiune a președintelui României este calificată de autorul sesizării ca generatoare de un pretins conflict juridic de natură constituțională ce ar necesita intervenția Curții Constituționale. Însă, din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale, deși obligația de a motiva îndeplinirea fiecărei condiții a existenței unui conflict juridic de natură constituțională îi incumba. Pe de altă parte, apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional.

Astfel, opțiunea președintelui României, materializată în actul desemnării, nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”, afirmă șeful statului în documentul trimis CCR.

Mai mult, el arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin „a bloca” se înțelege „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”.

„Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern. În opinia noastră, a achiesa la punctul de vedere al autorului sesizării ar echivala cu împiedicarea Parlamentului de a-și exercita o prerogativă și, implicit, a senatorilor și deputaților de a-și exercita mandatul, cu afectarea rolului constituțional al Președintelui României și cu antrenarea Curții Constituționale în conflicte politice. Așadar, apreciem că soluționarea prezentei cereri a fost și este inadmisibilă prin neîndeplinirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale unui conflict juridic de natură constituțională, respectiv aceea a existenței unui blocaj instituțional”.