VIDEO ​Istoricul Alexandru Simon: Din ADN-ul vechilor domnitori putem afla compozitia lor etnica. A cunoaste cine au fost inaintasii tai e o forma de respect

​​​Erau vechii domnitori romani cumani, maghiari, slavi sau romani? Singurii care pot da un raspuns cert sunt oamenii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. Despre ce inseamna GENESIS, despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi, a vorbit istoricul Alexandru Simon, intr-un interviu HotNews.ro.

• Proiectul Genesis vizeaza studierea populatiilor de pe teritoriul Romaniei, mergand de la sfarsitul epocii bronzului pana in jurul anului 1500. Practic, pe baza descoperirilor arheologice facute, colectam ADN-ul de la oamenii de pe aceste locuri. Importanta stiintifica este majora. Noi avem mari lipsuri in ceea ce priveste documentatia istorica clasica, scrisa si arheologica. Suntem expusi pe perioade mari unor interpretari subiective. Nu avem cum sa umplem aceste viduri de informatie altfel decat prin aceste mijloace (ale geneticii, n.r.). Aceste analize ADN vin in completarea a ceea ce ne dorim a fi o normalitate stiintifica. Proiectul Genesis este realizat in parteneriat de catre Academia Romana cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea din Iasi, in parteneriat international cu Universitatile din Bilbao, Cambridge si Nijmegen. 

• Din ADN-ul vechilor domnitori putem afla compozitia etnica care statea in spatele lor. In functie de calitatea probei si contextul in care este incadrata  putem afla si tiparele de migratie. In masura in care avem mai multi membri ai dinastiei, putem stabili si raporturile genealogice. La Radauti de exemplu s-a sapat in anii ’70 si osemintele Domnilor de acolo au fost prima data analizate in Canada, apoi la Hamburg si pe baza rezultatelor s-a refacut genealogia reala a inceputurilor Moldovei. Vorbim despre domnitorii Moldovei incepand cu Bogdan I pana la Roman I, Stefan I. In cazul lor nu s-a stabilit ca ar fi cumani sau altceva, ei se incadreaza intr-o singura zona etnica, romaneasca.

• A cunoaste cine au fost cu adevarat inaintasii tai este o forma de respect. Noi nu intram in morminte care nu au fost deja deschise. Si asa avem atat de putine morminte care se mai pastreaza si unde mai putem face ceva. Ca este vorba de morminte sau de documente, nu suntem in situatia de a spune ca noi cunoastem tot. Nu mai este nimic de aflat, sa-i lasam pe toti sa doarma si noi sa mai construim o teorie sau doua. Conceptul de roman, sau cum apare in documente de valah, exista in epoca si facea parte din mecanismul politic. Rolul ocupat de elementul roman in acest mecanism este controversat. La ocazii pragmatice insa, termenul de roman avea valoare. In ceea ce priveste ca el era in primul rand asumat si mai putin construit prin sange, este un subiect care trebuie vazut. Cert este ca o asumare prin vointa corespunde spiritului pragmatic al epocii.  

• Multi dintre Domnitorii romani ar putea sa fie oricand modele pentru politicienii de astazi. Prin pragmatism, printr-o minima morala, prin felul in care au rezistat si s-au jucat cu ceea ce inseamna identitate.

• Exista posibilitatea ca prin proiectul Genesis sa aflam ca primii voievozi valahi ar fi avut, de exemplu, sange maghiar. Nu cred ca ar fi o problema din punctul asta de vedere. Pentru ca ce conteaza, pana la urma, este ce si-au asumat ei. Iar ei s-au afirmat impotriva Ungariei. Chiar daca au fost, poate ca n-am dreptul sa exclud nicio posibilitate, si de origine maghiara.

• Un studiu similar s-a incercat in cazul Ungariei, in urma cu cativa ani. Se urmarea sa se vada cati dintre maghiarii actuali mai au ceva din sangele maghiarilor vechi de la anul 1000. Rezultatul a fost sub 5%. Un alt studiu, in Marea Britanie, a stabilit ca fiecare al doilea englez are sange germanic.

• In cazul deshumarilor de la Curtea de Arges trebuie sa multumim Evului Mediu pentru ca cel ingropat acolo a trait in conditii destul de bune. Avea o dantura impecabila. Asta usureaza mult analiza genetica. Cred ca, atunci cand a fost deschis pentru prima oara, in anii ’20, acel mormant a fost o splendoare. Uitandu-ma la cum s-au conservat butonii, parte din tunica, celebra pafta. Recoltam probe si din tunica si din nasturi pentru ca analiza lor ne poate arata provenienta materialului. Exista niste baze de date fantastice, superioare chiar celor in materie de ADN. Plus ca putem face o datare cu minime erori, nu de plus/minus 50 de ani. In momentul acesta, putem spune despre respectivul personaj doar urmatoarele: sex masculin probabil, mort undeva in intervalul 1320 – 1380.

• Incercam la ora actuala sa ne facem drum printre semnalele contradictorii pe care le primim in ceea ce priveste atitudinea (oficialilor, nr.) vizavi de acest subiect si sa ne concentram pe analizele pe care trebuie sa le oferim privind ceea ce am scos de la Curtea de Arges. Semnalele din partea Bisericii Ortodoxe sunt extrem de pozitive, ramane de vazut in ce masura ele vor ramane si mai departe. Dinspre Ministerul Culturii avem semnale si bune si proaste. Nu vom putea da un raspuns coerent pana nu vom solicita o noua autorizatie, desigur dupa ce vom primi binecuvantarea autoritatilor bisericesti. Autorizatia pentru sapaturi la Cozia o vom cere dupa ce vom avea rezultatele de la Curtea de Arges.