VIDEO Klaus Iohannis: Până nu vom avea un vaccin eficient nu există altă soluție decât impunerea unor noi restricții severe

Președintele Klaus Iohannis a avertizat marți că, în condițiile în care coronavirusul se răspândește mult mai puternic decât în primul val al pandemiei, până nu va apărea un vaccin eficient „nu există altă soluție decât impunerea unor noi restricții severe”.

„E evident că virusul se răspândește acum mult mai puternic ca în primăvară. Până nu vom avea un vaccin eficient nu există altă soluție decât impunerea unor noi restricții severe. Restricțiile în vigoare în România au un singur scop: protejarea populației și reducerea presiunii uriașe de pe sistemul sanitar”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă.

Președintele Iohannis a notat că, deși veștile privind un vaccin „sunt destul de bune” trebuie să „rămânem realiști și să înțelegem că mai sunt de parcurs etape până la vaccinarea propriu zisă”.

Iată mai jos declarațiile președintelui Klaus Iohannis:

• Am avut astăzi o nouă ședință de evaluare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei, cu accent pe pregătirea campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, ședință la care au participat premierul, mai mulți membri ai Guvernului, dar și medici cu o bogată experiență în domeniu.
• Întreaga Europă se află într-un moment dramatic. Este evident că virusul se răspândește acum foarte puternic, mult mai puternic decât în primăvară. State europene care peste vară au avut valori reduse de îmbolnăvire sunt acum în pragul unei mari crize sanitare.
• Până când nu vom avea un vaccin eficient, nu există o altă soluție decât impunerea unor noi măsuri restrictive severe pentru a plafona curba infectărilor.
• Aceasta este singura strategie funcțională și este adoptată de toate țările în care se înregistrează o explozie de cazuri noi de îmbolnăvire.
• România se confruntă la rândul ei cu o situație extrem de complicată, iar restricțiile care au intrat în vigoare de ieri au un singur scop – protejarea populației și reducerea presiunii uriașe care apasă pe sistemul sanitar. Este imperativ să evităm blocarea spitalelor și să dăm șansa la tratament tuturor celor bolnavi, fie că suferă de COVID-19, fie că suferă de alte afecțiuni.
• Este absolut de înțeles că aceste măsuri nu sunt deloc populare, produc supărare și sunt greu de acceptat după un an în care am fost nevoiți să ne schimbăm radical modul de viață, iar existența noastră, a tuturor, a fost puternic afectată. Din păcate, din cauza virulenței acestui virus, am văzut cu toții că reglementările mai puțin restrictive s-au dovedit insuficiente.
• Suntem într-un moment în care nu este vorba doar de fiecare dintre noi în parte, ci de noi toți la un loc. Lupta cu pandemia este și un test al solidarității, pe care suntem obligați să îl trecem.
• Veștile privind apariția cât mai rapidă a unui vaccin sunt destul de bune în acest moment, dar trebuie să rămânem în continuare realiști și să înțelegem că mai sunt încă de parcurs câteva etape până la vaccinarea propriu-zisă.
• Din fericire, grație mecanismului european din care face parte, România va beneficia în mod echitabil de aceste vaccinuri.
• Avem deja o strategie de vaccinare anti-COVID și sunt stabilite obiectivele și activitățile pentru implementarea acestora.
• Am discutat astăzi și despre posibilitățile de stocare și distribuție pentru diferite tipuri de vaccinuri și am stabilit instituțiile responsabile în acest sens. Precizez din nou că de vaccin va beneficia inițial personalul, tot personalul din domeniul sănătății și persoanele cu cel mai mare risc de a face forme severe de boală.
• Este esențial să avem o bună comunicare a tuturor măsurilor atât către personalul medical, cât și către cetățeni.
• De aceea, cred că o campanie de vaccinare anti-COVID bine organizată, planificată și comunicată eficient ne va da șansa de a ne reîntoarce mai repede la normalitatea pe care ne-o dorim cu toții!
• Al doilea subiect la care vreau să fac referire, în această seară, este turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care va avea loc la finalul acestei săptămâni.
• M-am bucurat să văd, în primul tur, un vot al cetățenilor pentru candidata Maia Sandu, acesta fiind, de fapt, un vot în favoarea unei evoluții democratice ireversibile a Republicii Moldova pe care România a susținut-o permanent și o susține fără rezerve.
• Am subliniat mereu că drumul spre Europa este unul al progresului, cu reforme curajoase, în special în domeniul justiției, și prin consolidarea democrației.
• România va continua să sprijine Republica Moldova în eforturile sale reale de modernizare.
• Deja țara noastră a investit semnificativ și dezinteresat în infrastructură, în proiecte de interconectare, în școli, spitale, grădinițe și în multe alte domenii în folosul direct al cetățenilor, pentru dezvoltarea Republicii Moldova și pentru consolidarea democrației.
• Suntem și ne dorim să rămânem un partener solid pentru societatea civilă din Republica Moldova, în ansamblul său. Vom fi extrem de atenți la desfășurarea scrutinului din această duminică pentru a ne asigura că viitorul Republicii Moldova este decis exclusiv de votul liber exprimat al cetățenilor, în cadrul unor alegeri democratice, corecte și libere de orice interferențe nedorite.
• Dacă dumneavoastră din sală aveți întrebări, vă rog!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Spuneați puțin mai devreme faptul că în acest moment virusul se răspândește mai repede decât în primăvară și aveați o declarație în luna aprilie, mai exact pe data de 28 aprilie. O să vă rog să-mi permiteți să vă citez. Spuneați așa: „Important, după părerea mea, este ca alegerile să nu reprezinte un pericol pentru populație. Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri, când epidemia încă există și sunt un număr semnificativ de bolnavi. Îmi doresc să reușim în toamnă, să avem alegeri locale și la termen alegeri parlamentare. Dacă nu pot fi făcute în siguranță, vor fi amânate. Nu voi tolera în nici un caz să avem alegeri sub semnul epidemiei”. Voiam să vă întreb, ce anume v-a făcut să vă răzgândiți din primăvară și până acum, când ați făcut acea declarație și dacă în acest moment ar fi oportun să avem alegeri, în contextul în care am văzut, cazurile de coronavirus cresc de la o săptămână la alta, de la o zi la alta, iar cazurile de la ATI sunt din ce în ce mai multe și situația pare destul de îngrijorătoare.

Klaus Iohannis: Vedeți că, din nefericire, acum în România avem două probleme grave: una de sănătate publică, care este pandemia, și cu această pandemie ne confruntăm de aproape un an de zile. Însă, între timp, am învățat multe despre acest virus, între timp știm ce măsuri se pot lua pentru a încetini răspândirea acestui virus, însă în continuare pandemia rămâne o mare problemă, și ea va fi rezolvată doar atunci când vom avea un vaccin, numai că nu știm când va fi momentul acesta. Sigur, în media apar știri pozitive despre cum au progresat unii sau alții cu producerea vaccinului, însă o dată certă în acest moment nu poate nimeni să spună. În același timp, avem și o problemă politică. Avem un Parlament care este dominat de un PSD care și-a pierdut orice legitimitate și Guvernul într-o parte se luptă pentru a ține lucrurile sub control, pe de cealaltă parte PSD în Parlament trage permanent frâna de mână și lucrurile nu pot să fie mișcate așa cum își doresc românii în acest moment. Românii își doresc să avem un Parlament legitim care împreună cu Guvernul lucrează pentru ei, face planuri de viitor, face planuri pentru redresare. Ori, cu PSD în Parlament aceste lucruri funcționează cum s-ar spune cu frâna de mână trasă, iar democrația nu poate fi pusă în paranteză. Nu putem să ne imaginăm să stăm în acest blocaj politic provocat de PSD fără să facem alegeri și fără să știm cum va arăta anul viitor. Și din toate aceste motive, noi suntem acum în situația să organizăm alegeri parlamentare la termen, fiindcă este singura soluție prin care românilor li se poate permite o continuare a demersurilor democratice așteptate. Este singura modalitate prin care românii, în definitiv, își pot alege acum un nou Parlament care să ducă lucrurile mai departe, care să permită construirea unui Guvern puternic în jurul Partidului Național Liberal, împreună cu alte partide democratice, o nouă majoritate care vine și votează măsurile mult așteptate de români și permit ieșirea României și din criza sanitară și din criza politică.

Jurnalist: Jandarmeria Română a oferit onoruri militare la sfârșitul săptămânii trecute unui ofițer de securitate, dovedit de justiție ca fiind operator de poliție politică și care a anchetat-o, între altele, și pe doamna Doina Corna. La începutul anului s-a întâmplat o situație similară cu unul dintre cei care a anchetat pe studenții din 1956. Ce trebuie să se întâmple pentru ca astfel de instituții să nu mai recurgă la gesturi de onoare față de oameni care s-au întors împotriva poporului român?

Klaus Iohannis: Voi verifica acest aspect menționat de dumneavoastră, iar dacă așa s-a întâmplat, atunci, cu siguranță, cei responsabili vor trebui să dea explicații. Însă ce trebuie să facem? E, asta ce am explicat adineauri, trebuie să facem alegeri ca să avem un Parlament care acum în anul 2020 reflectă voința românilor și pentru a putea repara multiplele legi care au fost pur și simplu stricate de majoritatea pesedistă din Parlament și să venim cu legi care permit mersul accelerat spre ceea ce am numit eu România normală.

Jurnalist: Domnule Președinte, asistăm cu toții la cel mai pesimist scenariu în care pacienți din București sunt transferați la terapie intensivă la Iași, iar de la Satu Mare la Vaslui. În Timișoara câțiva pacienți au murit pentru că nu au mai avut loc la terapie intensivă. Aveți un plan pentru românii care au ajuns să se lupte pentru un loc la ATI, le vom găsi un loc în țară sau în străinătate?

Klaus Iohannis: Cu siguranță se vor găsi locuri. Este o temă complicată, dar extrem, extrem de importantă. La fiecare întâlnire pe care o am cu premierul, cu ministrul Sănătății, cu Departamentul Pentru Situații de Urgență eu aduc pe tapet această problemă a locurilor de la terapie intensivă, a locurilor de la terapie intensivă cu ventilator și probabil ați observat că de la săptămână la săptămână numărul paturilor de la terapie intensivă a crescut în România și va crește în continuare. Este, însă, o cursă complicată, fiindcă aceste locuri se creează destul de greu și pandemia se răspândește destul de repede. De aceea, trebuie să fim cu toții responsabili, să respectăm măsurile care au fost stabilite de Guvern pentru a da o șansă reală și medicilor, dar și bolnavilor care din păcate ajung într-o stare destul de gravă în spital.

Jurnalist: Camera Deputaților a adoptat astăzi o lege prin care în perioada stării de alertă piețele agroalimentare pot funcționa și în spațiile închise. Legea urmează să ajungă la promulgare, vă întreb dacă sunteți de acord cu această decizie a Parlamentului, în condițiile în care Guvernul stabilise că aceste piețe trebuie să își sisteze activitatea?

Klaus Iohannis: Chestiunea piețelor este una care a adus la destul de multe dezbateri și în spațiul public. Eu cred că măsura luată de Guvern este una justă, fiindcă sper că toată lumea a înțeles, nu se închid toate piețele, se închid doar piețele care funcționează în spații închise, unde nu pot fi garantate măsurile de protecție a vânzătorilor și a cumpărătorilor. Deci, piețele în aer liber vor funcționa în continuare. Această măsură nu este una nelimitată, este limitată în timp. Aceste măsuri au fost luate acum, doar pentru câteva săptămâni, însă faptul că Guvernul hotărăște ceva și majoritatea pesedistă din Parlament, fără să se documenteze, doar din motive politicianiste hotărăște inversul, este încă un argument pentru care trebuie să facem alegeri la termen. Nu se poate să se funcționeze așa. Suntem în plină criză sanitară. Guvernul împreună cu experții hotărăsc anumite măsuri, PSD din Parlament doar să arate că este acolo cu mulți parlamentari hotărăște inversul, ori așa gestiunea va fi cu siguranță una complicată și nu este ceea ce își doresc românii. Românii își doresc o guvernare care este sprijinită de Parlament pentru ca să fie cât se poate de eficientă.

Jurnalist: Spuneați mai devreme despre faptul că nu există o altă soluție până la urmă decât aceste măsuri restrictive, servere și întrebarea este: dacă s-ar impune, totuși, restricții mult mai dure – și v-aş da exemplu carantinarea fie la nivel național sau local – și vă întreb acest lucru, pentru că știm că cel puțin într-o formă inițială a Hotărârii de Guvern se punea problema ca în localitățile unde rata de infectare este depășită – și mă refer aici la șase la mia de locuitori – acolo o să se impună carantina.

Klaus Iohannis: Carantinarea unor localități este posibilă, este în continuare posibilă, însă acesta este numai un singur parametru dintr-o serie întreagă de date care trebuie analizate de specialiștii acolo unde se propune o măsură sau alta, de exemplu, carantinarea. Este un catalog întreg de criterii, catalog elaborat de specialiștii de la INSP, care trebuie să fie luați în calcul atunci când într-un loc sau altul se propune carantinarea. Şi da, din păcate, sunt localități din România unde rata de infectare este foarte mare și s-a impus măsura carantinei locale.

Jurnalist: Înțeleg din răspunsul dat anterior că nu veţi promulga legea care a ieșit astăzi în Camera Deputaților. Este o restricție despre care spuneați şi dumneavoastră că este controversată. Şi apropo de restricții, v-aș întreba în acest context şi dacă v-aţi propus un anumit indice, o anumită rată a infectărilor la care să coboare, potrivit acestor noi restricții.

Klaus Iohannis: Virusul se răspândeşte foarte repede şi, din păcate, vedem că în toată Europa numărul persoanelor care sunt declarate sau găsite pozitive crește în fiecare zi. Obiectivul acestor restricţii este unul foarte clar: să încetinească răspândirea virusului. Cu cât mai mult se încetinește, cu atât mai uşor poate fi gestionată pandemia. Aceste măsuri sunt propuse de experţii noştri: medici, specialişti de la INSP, din ministere și așa mai departe, iar pentru a vedea dacă aceste măsuri prind, ca să mă exprim simplu, trebuie să avem răbdare, să aşteptăm rezultatul. Unii au comentat că aceste măsuri au venit prea repede, alţii au comentat că aceste măsuri au venit prea încet. Adevărul este că nu se poate să iei în fiecare zi alte măsuri. Trebuie să aştepţi un timp, spun specialiştii două săptămâni, pentru a vedea ce efect are un set de măsuri. S-a văzut că vechiul set de măsuri care a fost în vigoare nu a fost suficient. Ca arate, Guvernul a venit cu un nou set de măsuri. După câteva zile, vom vedea cât de eficient a fost acest nou set de măsuri, şi noi credem că va avea rezultate.

Jurnalist: Nu mi-aţi răspuns legat de promulgare. Vă rog…

Klaus Iohannis: Nu pot să vă dau o cifră, fiindcă aceste lucruri nu le propun eu şi nu le evaluez eu. Sunt specialiştii, în special cei de la INSP, care vin şi ne spun dacă o măsură a prins, dacă a avut rezultate sau dacă trebuie modificat ceva. Dar întrebarea este bună şi o voi pune la următoarea întâlnire cu experţii noştri.

Jurnalist: Domnule Președinte, Slovacia a testat aproape toată populația gratuit folosind teste rapide, iar premierul Slovaciei a anunțat că rata de infectare a scăzut cu peste 50% în urma acestor măsuri. De ce nu este Slovacia un model de urmat pentru România? Mai ales că vedem că această măsură funcționează, dă roade.

Klaus Iohannis: Să vedem dacă funcționează măsura și atunci, v-am spus de data trecută când a fost în discuție chestiunea, dacă se dovedește că măsura este oportună și realizabilă, atunci cu siguranță putem să discutăm și cu experții noștri să vedem ce părere au. Însă, deocamdată, Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă testările în masă, ci testările țintite pentru a găsi contacții unei persoane care este găsită pozitivă.

Jurnalist: Când ar trebui, totuși, să luăm această decizie? Pentru că vedem că sistemul sanitar românesc abia mai respiră.

Klaus Iohannis: Această decizie poate fi luată atunci când avem indicii că aduce o soluționare a problemei.

Jurnalist: Domnule Președinte, dacă aceste măsuri restrictive luate acum nu vor avea efectul scontat, ați fi de acord cu o carantină totală de două săptămâni pentru o libertate parțială în acel moment?

Klaus Iohannis: Nu luăm în considerare acum o carantinare totală, cum nu iau în considerare o carantinare totală de sărbători.

Jurnalist: În contextul actualei crize de coronavirus, la nivelul Uniunii Europene, Ungaria amenință să blocheze planul de redresare mult așteptat în valoare de 750 de miliarde de euro. Pe de altă parte, în urmă cu câteva minute, Parlamentul European a ajuns la un acord istoric în ceea ce privește bugetul unde planul este lipit, prin care se condiționează statul de drept de buget. Inițial, Olanda a propus trecerea acestui plan prin acorduri interguvernamentale care ar fi putut lăsa Ungaria în afara planului. Voiam să vă întreb care este poziția României și dacă împărtășește România propunerea părții olandeze. Mulțumesc!

Klaus Iohannis: Este adevărat că s-a găsit astăzi o soluție care se constituie într-un pas important spre aprobarea acestui buget care are partea de plan de reziliență și redresare și partea de buget multianual. Însă trebuie să înțelegem bine cum funcționează lucrurile în Uniune. Ceea ce s-a găsit astăzi este o înțelegere într-o negociere numită Trilaterală între reprezentanții Parlamentului, reprezentanții Consiliului Uniunii și președinția rotativă. După această înțelegere este nevoie ca acest plan să fie aprobat în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene și, ulterior, să fie aprobat cu o majoritate în plenul Parlamentului European. Deci, iată că mai sunt doi pași importanți de parcurs până când avem acest buget votat, aprobat. În ce privește planul pe care spuneți că l-ar fi propus Olanda, este doar o chestiune care s-a vehiculat în discuții informale, nu a ajuns niciodată la dezbatere o alternativă la procedurile pe care le avem în Uniunea Europeană. Şi da, în jurul condiționării legate de respectarea statului de drept au fost discuții complicate, la vremea respectivă am şi declarat după ce ne-am înțeles în Consiliu că au fost aceste discuții. Eu cred că toată lumea își dă seama acum că suntem și la capitolul buget european în ceasul al 12-lea și acest pas dificil care a fost făcut în trialog, fiindcă inițial nu a existat o foarte bună înțelegere, acest pas trebuie consolidat și de următorii doi pași. Deci, părerea României este că e bine să existe o condiționare referitoare la respectarea statului de drept și este bine să se facă repede facă repede paşi hotărâți pentru aprobarea acestui buget.

Jurnalist: Aș vrea să vă pun o întrebare referitoare la un alt flagel care bântuie societatea românească, nu COVID, nu corupția. O investigație publicată recent de platformă „De la zero”, la care au colaborat mai mulți jurnaliști de la mai multe publicații, arată, domnule Preşedinte, că în România patru din cinci infracțiuni sexuale nu se finalizează cu trimiterea în judecată a agresorului și, mai rău, dacă putem spune așa, doar una din șapte sesizări vizând infracțiuni de act sexual comis cu un minor ajung să fie trimise în judecată. Asistăm la faptul că judecătorii ajung la concluzia că minori au consimțit la actul sexual cu un adult care are de trei, patru ori vârsta lor. Asistăm la faptul că persoane care au comis violuri asupra unor minori sau se fac vinovate de pornografie infantilă ajung să fie condamnate cu suspendare și să lucreze, culmea, în școli, grădinițe, biblioteci. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, cum se vede acest fenomen de la dumneavoastră, dacă ați discutat cu ministrul Justiției, cu ministrul de Interne şi ce credeți că se poate face ca statul să își protejeze cetățenii?

Klaus Iohannis: Este o problemă reală și gravă, dar eu cred că din ce în ce mai multă lume înțelege că este o problemă, că este gravă și că trebuie găsite soluții, iar în acest sens au fost mai multe inițiative legislative care au venit exact în direcția așteptată, în sensul că s-a lucrat pe Codul Penal pentru a introduce pedepse mai mari, pentru a clarifica mult mai bine întreaga circumstanța și este probabil un lucru cunoscut că și Ministerul Justiției la rândul lui a venit cu inițiative legislative pentru a îmbunătăți cadrul legislativ în acest domeniu. Eu sunt destul de optimist că lucrurile vor merge în direcția bună, fiindcă odată cu repararea legilor justiției este evident nevoie și de îmbunătățirea multor aspecte și din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală și voi avea grijă ca și aceste aspecte să fie prelucrate și legislația să fie net îmbunătățită pentru a preveni cât de multe pot fi prevenite din aceste infracțiuni.

Jurnalist: Iar, la nivel de poliție și la nivel de mentalitate, pentru că exact cum spuneam, multe dintre aceste plângeri nu ajung nici măcar să fie trimise în instanță, de foarte multe ori se consideră că victima este de vină şi e o mentalitate pe care o întâlnim și la instrumentarea dosarului și şi apoi în instanță. Ce credeţi că se poate face?

Klaus Iohannis: Exact de asta trebuie îmbunătățită legislația, ca să fie mai puțin loc de interpretare în acest sens.

Jurnalist: Se vorbește mult în aceste zile despre vaccinul împotriva noului coronavirus, dar România se confruntă acum cu o criză a vaccinului obișnuit antigripal. Deși Guvernul a cumpărat mult mai multe doze, există o criză la nivel european și nu există pe piața liberă în acest moment, adică în farmacii, pentru cei care vor să-l cumpere. Vă întreb, în acest context, dacă există o strategie sau dacă considerați că Guvernul ar trebui să aibă o strategie pentru ca acest vaccin să existe în lunile noiembrie și decembrie, când spun medicii, experții, că trebuie făcut.

Klaus Iohannis: În fiecare lună vin noi tranșe de vaccin antigripal în România și probabil știți, dacă nu, vă spun eu, că vechiul guvern pesedist comandase cam 1,5 milioane de doze, iar de când a venit noul guvern liberal s-a suplimentat comanda și acum suntem undeva la 3,5 milioane de doze, deci mai mult decât dublu cât se comandase înainte. Aceste doze vor veni în tranșele negociate de Guvern și este clar că, în condiții de pandemie, cererea și de vaccin antigripal este mai mare, dar, pe parcurs, vor veni doze pentru a satisface această cerere mărită.

Jurnalist: Revenind un pic la problema paturilor de la Terapie Intensivă, în acest moment sunt puțin peste 100 de astfel de paturi în toată țara, iar spitalele județene acuză faptul că nu mai pot primi alți pacienți, nu mai au locuri la Terapie Intensivă. Ce le recomandați directorilor de spitale să facă în situația în care un pacient are nevoie de ventilație sau de oxigen urgent, nu există acest timp de deplasare, cum s-a făcut București – Iași, și se poate întâmpla cazul de Timișoara, unde pacienții și-au pierdut viața și au avut medicii de ales pe cine să salveze, practic?

Klaus Iohannis: Sunt două aspecte aici. Primul se referă la comunicarea între spitale și aici mai e loc de mai bine, se pare. Așa am fost informat în această seară, că ar fi fost locuri chiar în Timișoara, doar că unii cu alții nu s-au întâlnit și comunicarea a fost suboptimală. Sper să nu se repete aceste lucruri!

Și, în realitate, nici nu este neapărat nevoie să vorbească directorii de spitale între ei, fiindcă există Departamentul pentru Situații de Urgență, care centralizează aceste solicitări și care se preocupă și de transportul pacienților într-un loc unde sunt locuri disponibile.

Dar toate acestea sunt la modul foarte serios tratate de Ministerul Sănătății, chiar de domnul Ministru Tătaru, care este în permanentă legătura cu toate spitalele, și s-a văzut că peste tot se mai găsesc variante pentru a amenaja noi locuri de Terapie Intensivă pentru românii care au nevoie de un loc.

Jurnalist: Eu mă refeream strict la o situație în care nu mai au acest timp de a deplasa pacientul și acesta este într-o stare foarte gravă, trebuie să primească oxigen în decurs de, știu eu, câteva minute, o oră.

Klaus Iohannis: Sunt soluții care se găsesc în plan local și, după aceea, pacientul poate să fie transportat.

Jurnalist: În acest context, al crizei acute a paturilor de ATI, săptămâna trecută spuneați că au fost inițiate contacte cu câteva țări cu care România are relații speciale pentru ca, in extremis, să poate să transferați bolnavii grav bolnavi de COVID în aceste state. Despre ce state este vorba?

Klaus Iohannis: Este prematur să vă dau acum detalii legate de aceste contacte. Ele vor fi cunoscute atunci când Ministerul Sănătății finalizează efectiv demersurile, însă, din păcate, trebuie să vedem că peste tot această pandemie accelerează și locurile devin foarte puține, până și în state unde toată lumea a crezut că sistemul sanitar face față la orice și vedem că nu mai este chiar așa. De asta am spus că sper să nu ajungem acolo.

Jurnalist: Atât dumneavoastră, cât și reprezentanții Guvernului ați declarat în repetate rânduri că predarea orelor școlare în sistem on-line este o măsură necesară în această perioadă dificilă de pandemie cu care ne confruntăm. Aș dori să vă întreb: dacă unul dintre cele mai importante sisteme din România, sistemul educațional, își poate desfășura întreaga activitate on-line, care ar fi motivele pentru care campania electorală nu se poate desfășura tot exclusiv on-line în pandemie?

Klaus Iohannis: Campania electorală se poate desfășura on-line. Asta am recomandat de câteva săptămâni, dacă nu chiar de câteva luni bune. Adunările sunt oricum interzise, nici nu sunt necesare și politicienii activi își pot face cunoscută oferta folosind multitudinea de variante media și on-line.

Jurnalist: Domnul Raed Arafat a declarat că nu există o astfel de restricție și că în campanie se pot realiza adunări în aer liber de 50 de persoane și în interior de 20 de persoane. Asta vă întrebam, de ce nu există o restricție și pentru campania electorală să fie exclusiv on-line.

Klaus Iohannis: În măsura în care lucrurile vor evolua într-un sens nedorit, și aceste adunări vor deveni imposibile. După părerea mea, nu este nevoie de adunări electorale în această perioadă.

Jurnalist: Ați declarat în această seară, domnule Președinte, că impunerea unor restricții severe reprezintă singura soluție la gradul de extindere a pandemiei. Problema, domnule Președinte, e că România nu prea a preluat aceste restricții severe, suntem într-un semi lockdown, este o vâjâială în toată România. Până aici fac cam la fel de mult ca înainte pentru că orașul este aglomerat, mall-urile sunt pline. Restricții severe s-au luat cu piețele închise, e adevărat, dar acolo nimeni nu înțelege de ce au fost luate restricții severe și nu aplicate aceleași reguli ca la supermarketuri – obligativitatea purtării măștii, impunerea distanțării sociale, etc. Deci, întrebarea pe scurt ar fi: astăzi, cu specialiștii cu care ați discutat din nou la Cotroceni – foarte mulți, am văzut – dacă ne puteți da trei-patru exemple de măsuri foarte severe care au fost discutate și care ar putea fi aplicate. Și revenind la piețe, dacă nu ar trebui regândită măsura, despre care ați spus că e justă, în sensul aplicării acelorași reguli aplicate la supermarketuri.

Klaus Iohannis: Consider că măsurile luate de Guvern au fost bine gândite, sunt juste și vor da rezultate. Putem, sigur, să discutăm fiecare măsură în parte și, dacă am vota aici, în sală, probabil jumătate ar fi de o părere, jumătate de cealaltă părere. Iar Guvernul a luat aceste decizii pe care, împreună cu experții – sper că ați folosit cuvântul în sensul cel mai pozitiv – au fost discutate. Iar astăzi, la ședința cu Premierul, ministrul Sănătății, ministrul Apărării, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, INSP și alți specialiști, am discutat despre campania de vaccinare, așa cum am prezentat în introducerea acestei conferințe de presă.

Jurnalist: În legătură cu Sibiul, dacă îmi permiteți, un județ și un oraș de care sunteți foarte legat și sunt foarte legat: cum se explică faptul că de două zile acolo e cea mai mare rată de infectare? A ajuns la 11 la mie. Am văzut chiar informații referitoare la faptul că morga din Sibiu nu mai face față. O rată de incidență mare și la copii. Deci, dacă v-ați interesat ce se întâmplă, care e explicația.

Klaus Iohannis: Da, m-am interesat. Explicația este că în comitetul județean se discută aceste chestiuni și se lucrează după criteriile stabilite de INSP. Mai multe informații nu pot să vă dau, fiindcă nu le am. Dar, dacă doriți, pot să aflu aceste lucruri pentru dumneavoastră.

Jurnalist: Restricțiile impuse au generat și nemulțumire din partea populației, ne referim cu siguranță la piețe. Tot dumneavoastră spuneați astăzi că, până vom avea un vaccin, soluția vor fi alte restricții care se vor impune. Tradițional, un partid care gestionează o criză se și erodează. Prin urmare, vreau să vă întreb dacă nu vă temeți de faptul că PNL ar putea să piardă procente importante la alegerile de pe 6 decembrie din cauza faptului că gestionează această criză și dacă din datele pe care le aveți – și ne referim aici la sondaje – voturile ar putea să meargă spre USR și eventual și spre PSD, pentru că am văzut că PSD a atacat destul de mult aceste măsuri. Vă și întâlniți cu liberalii și știm acest lucru. Vă temeți de acest lucru? Ar putea PNL eventual să piardă procente sau să piardă alegerile?

Klaus Iohannis: Sincer, nu cred că Partidul Național Liberal va pierde alegerile. Eu cred că va câștiga alegerile și împreună cu alte partide democratice va genera o majoritate în Parlament, pentru a păstra PSD în afara deciziei politice. Vedem aproape zilnic, mai nou, că PSD are o singură preocupare, să tragă frâna de mână în Parlament la toate măsurile propuse de Guvern, care sunt juste și binevenite, și asta nu constat numai eu, constată și, de exemplu, agențiile de rating, partenerii internaționali, și așa mai departe. Pe de altă parte, suntem în pandemia prin care trebuie să trecem, iar Guvernul a fost ales ca să gestioneze treburile publice și trebuie să le gestioneze. Indiferent cât de popular sau nepopular devii prin măsurile care sunt bune, trebuie luate, fiindcă pe primul loc nu sunt sondajele, ci pe primul loc sunt românii și sănătatea lor.

Jurnalist: Dacă-mi permiteți, după alegeri vă așteptați tot la un Guvern care să fie format în jurul PNL?

Klaus Iohannis: Da, după alegeri mă aștept la un Guvern care să fie format în jurul PNL, o nouă majoritate care permite gestionarea eficientă a crizei și a reconstrucției de după.

Vă mulțumesc tuturor!