VIDEO Ministrul Educației: Universitățile românești au o performantă remarcabilă dacă ne gândim cât s-a investit / Profesorul trebuie să devină din ce în ce mai mult un facilitator al învățării

Pentru piața muncii din viitor, competențele nonformale și informale trebuie certificate și este nevoie de standarde ocupaționale pentru meseriile actualze precum specialist în securitate cibernatică, stabilite împreună cu angajatorii, a declarat miercuri ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul conferinței Viitorul educației și al muncii în era 4.0 organizată de PwC România.

Potrivit acestuia, România stă „rău” la capitolul „coerenței”, dar și la programele de formare pentru adulți. Pe de altă parte, potrivit lui Cîmpeanu, universităție din România au „rezultate remarcabile” având în vedere cât s-a investit în învățământu superior și nu trebuie comparate performanțele cu univeristățile de top.

Citește și:

• Școala trebuie să-i învețe pe tineri să rezolve probleme, să ia decizii, să fie creativi. Ela Moraru (Google): Automatizarea și digitalizarea nu sunt Bau Bau/ Suntem într-o criză a educației

Principalele declarații ale ministrului în cadrul conferinței:

• Sistemele de educație de peste tot sunt inerțiale și sunt și foarte mari.
• România are aproape 3,9 milioane de elevi, 550.000 de studenți și 350.000 de angajați

Despre competențele nonformale și informale:

• În sistemul de educație din România competențe există, există foarte multe plusuri, dar la nivelul coerenței am stat rău.
• Ce se poate face – Ar trebui să avem o susținere mult mai puternică a competențelor nonformale și informale. Sistemul de educație ar trebui să aibă mecanisme de monitorizare a nevoilor angajatorilor, de anticipare, împreună cu angajatorii, a acestor nevoi de formare.
• Al doilea lucru – curriculum. Să vii să răspunzi prin programe de formare adaptate.
• Un alt lucru – monitorizarea inserției asbolvenților, reală și nu aproximativă. Ea acum există, dar cu onestitate vă spun că este un mecanism aproximativ. În bazele de date sunt trecute absolvenți studii superioare da sau nu, fara domeniu.
• Competențele formale trebuie să meargă împreună cu cele nonformale și informale și trebuie să fie certificate și recunoscute în beneficiul angajatorilor. Sistemul de educație din România și alte sisteme de educație au această problemă a dezvoltării insuficiente a mecanismelor de recunoaștere și certificare a competențelor nonformale, învățate în mediul nonformal și mă refer aici la competențe, de exemplu, achiziționate prin experiența la locul de muncă. De exemplu capacitatea de lucru în echipă, de capacitatea de a gestiona proiecte, de inițiativă, competențele nonformale pe care unii le au într-o măsură mai mare, alții mai puțin. Lucrurile astea trebuie să fie certificate și cred că este un interes comun cu angajatorii.

Despre plecarea și revenirea tinerilor

• Universitățile românești au o performantă remarcabilă dacă ne gândim cât s-a investit. Anul acesta avem 1,15 miliarde euro pentru toate universitățile.
• Este o problemă de capacitate cilindrică. Ne place să ne comparăm cu universitățile din top, dar e greu pentru că în top avem pe primul loc Harvard – 4,6 miliarde euro singură, Stanford – peste 5 miliarde euro, apoi Cambridge – aproape 3 miliarde euro singură, M.I.T, la fel.
• Dincolo de misiunea dublă a universităților, trebuie să se orienetze mai mult către angajabilitate
• În România există de mulți ani, din 2012 o Agenție pentru credite și burse de studii. Această agentie a oferit multe burse, dar niciun credit pentru a studia în România. Pentru că în relația cu sistemul bancar nu au fost acceptate credite fara garanții, o spun foarte direct. Nu am reușit să acordăm nici măcar credite mici.
• Avem o medie grosso modo de 10 mii tineri pe an (care pleacă în străinătate – n.r.), costul mediu este de 100 mii euro pentru licență și master. Înmulțiții și veți vedea că doar un miliard de euro este nevoie doar pentru primul an (cu referire la proiectul consilierului de stat Mara Mareș – vezi aici detalii).

Despre digitalizare și meseriile în viitor

• Trebuie să aibă oferta de formare adecvată care se finalizează prin calificări, de către ministerul Educației, care să aibă în spate standarde ocupaționale potrivit ministerului Muncii.
• Nu există de exemplu standarde ocupaționale pentru securitate cibernetică. Aceste standarde trebuie dezvoltate împreună cu angajatorii. Există însă pentru ocupația de aburitor. Este o meserie prin care lemnul era umidificat… Există pentru developator peliculă film sau tipograf clasic.
• Implicarea angajatorilor o văd în toate aceste etape, și de formare și de calificare.

Despre meseria de profesor

• Având în vedere explozia surselor de informare, profesorul ar trebui să devină din ce în ce mai mult un facilitator al învățării, tinerii ar trebui îndrumați către sursele de informare într-o modalitate bine structurată.
• E greu pentru mine să îmi imaginez dispariția ocupației de dascăl. Pe de altă parte ce va sta în spatele acestei denumirea de profesor pentru zece ani va fi departe de ce înseamnă acum.
• Există din fericire foarte mulți profesori dedicați dar care au nevoie de programe de formare a adulților, la care suntem deficitari.

Despre investiții în educație și 6 la sută din PIB pentru educație

• Educația de calitate fără resurse nu se poate face. În momentul acesta suntem la 3,9% din PIB estimat. Mi s-ar părea mai corect să ne raportăm la bugetul național.
• Resursele trebuie utilizate în egală măsură pentru infrastructură și pentru dezvoltarea resursei umane.
• Mediul de invățare adecvat – există acea componentă în PNRR de 2 miliarde pentru infrastructură, înseamnă laboratoare, înseamnă și investiții clasice. Pentru a avut lideri de școală selectați pentru competență nu alte criterii, prin care și politic.
• E greu să faci schimbări în perioadă de criză, dar sunt și oportunități.