VIDEO Politistul Shaun Appler, expert in "furia la volan": Daca un sofer agresiv te injura, gandeste-te ca sunt doar niste cuvinte. Lasa-l sa treaca si nu-i raspunde

Ziaristii de la o televiziune din Los Angeles au fost primii care i-au dat un nume, intr-o perioada in care violenta la volan luase amploare pe autostrazile din California: road rage. Exista chiar si un site specializat, care te sfatuieste ce atitudine sa adopti pe sosea si unde poti reclama soferii agresivi. „Furia la volan” sau „furia strazii” e un fenomen raspandit in intreaga lume, care face anual mii de victime. In ultimele saptamani, mai multe incidente violente au avut loc si pe strazile din Romania. Ce e furia la volan, cum se manifesta si ce trebuie sa facem cand suntem confruntati cu un sofer agresiv sunt intrebari la care ne-a raspuns politistul american Shaun Appler, expert in road rage.

Adrian Novac: In ultima perioada, in Romania au avut loc mai multe incidente violente de trafic, care pot fi asociate fenomenului de „furie la volan”. Ce este de fapt aceasta „furie a strazii”? Are cumva o definitie stiintifica?

Shaun Appler: Nu exista vreo definitie stiintifica precisa pe care sa ti-o ofer. Totusi, „furia la volan” este in general considerata ca fiind atitudinea agresiva sau violenta de care dau dovada soferii in trafic, deseori o manifestare a stresului de care acestia sufera.

A.N.: Pot sa ne oferi cateva exemple de manifestarii ale „furiei la volan”? Care sunt simptomele ei?

S.A.: Pentru a intelege de ce este asa de periculoasa, trebuie sa stii mai intai ce se intampla cu trupul/mintea noastra. Atunci cand suntem supusi stresului, corpul nostru este pre-programat sa reactioneze intr-un anumit fel, asa numitul sistem autonomic de aparare – “fight, flight or freeze”.

Adrenalina e eliberata in organism, iar bataile inimii se accelereaza. Pe masura ce ritmul cardiac creste, ne pierdem indemnarea motrica fina. La circa 145 batai pe minut, capacitatea noastra de a efectua sarcini ce implica calitati motrice complexe scade (aici ma refer la folosirea anumitor grupe de muschi pentru a indeplini o sarcina, de exemplu conducerea unui vehicul).

De asemenea, pe masura ce bataile inimii se accelerereaza, capacitatea noastra de a auzi se reduce, privirea ne este afectata, campul vizual ni se ingusteaza (fenomen cunoscut sub numele de „tunnel vision„). In plus, capacitatea creierului nostru de a procesa informatie si/sau sa gandeasca rational descreste.

Ati participat vreodata la o cearta aprinsa sau ati vazut oameni certandu-se? Acestia striga (atunci cand nu poti auzi, vorbesti cat mai tare sau tipi, nu?), uitand de oamenii care stau chiar langa ei si care incearca sa-i calmeze, blesteama si injura, se repeta continuu (incapacitatea creierului de a gasi cuvintele potrivite pentru a articula punctul sau de vedere), in timp ce un argument adus de un martor din afara pare ca este de prisos sau aduce si mai multe confuzie (incapacitatea de a gandi rational).

Motivele pentru care aceste lucruri sunt periculoase atunci cand te afli la volan ar trebui sa fie cat se poate de clare. Atunci cand conduci, trebuie sa-ti controlezi masina. Trebuie sa fii in stare sa sesizezi pericole potentiale sau obstacole la fiecare pas.

Sa luam ca exemplu un copil ce se joaca cu mingea in apropierea strazii. Ritmul tau cardiac creste deoarece intarzii la o intalnire si soferul nesimtit din fata ta merge prea incet, se opreste fara motiv si nu te lasa sa treci. Mingea copilului ajunge in strada si micutul fuge dupa ea. Campul tau vizual e ingustat, asa ca, cel mai probabil, n-ai vazut copilul in apropierea strazii; te gandesti doar la nesimtitul din fata ta si la momentul potrivit ca sa-l depasesti. Probabil ca nu vei observa copilul decat atunci cand este in apropiere sau chiar in fata masinii tale. Poti sa faci o miscare laterala ca sa-l eviti, nu? Probabil ca nu: cand l-ai observat, ochii tai au trimis semnalul la creier, creierul trebuie sa recunoasca pericolul, dupa care sa trimita raspunsul potrivit la muschi pentru a reactiona. In conditii normale, acest lucru dureaza circa .75 – 1.5 secunde. Aminteste-ti insa ca creierul tau nu proceseaza informatia in mod eficient deoarece bataile inimii sunt accelerate, lucru care incetineste timpul de reactie. Rezultatul este acela ca nu reusesti sa reactionezi sau ca te blochezi si nu mai faci nicio miscare… ce se intampla cu copilul?

ofiter cu o vechime de 10 ani in cadrul Wrightsville Beach Police Department in Wrightsville Beach (Carolina de Nord) * de sase ani este membru SWAT * de cinci ani are si functia de anchetator in cadrul Criminal Investigations Division* instructor atestat in mai multe domenii, intre care siguranta si supravietuirea ofiterului, operatiuni tactice etc * membru in Special Operations Response Team din cadrul departamentului de politie * autorul a mai multor filme despre road rage, siguranta in trafic etc

Shaun Appler

A.N.: „Furia la volan” este limitata doar la gesturi nepoliticoase si insulte verbale sau poate duce si la confruntari violente?

S.A.: Asa cum orice confruntare are potentialul de a degenera, au existat cateva cazuri in care cei din masini s-au dat jos si s-au luat la bataie, s-au lovit cu bate si cu lanturile de la cauciucuri sau chiar s-au impuscat. Trebuie sa te gandesti ca cei afectati de „furia strazii” conduc „rachete” de o tona. Atunci cand isi pierd discernamantul, oamenii sunt capabili de orice: chiar si sa foloseasca masina pentru a lovi alte vehicule sau oameni.

A.N.: Unele voci afirma ca „furia la volan” este o afectiune medicala. Care e opinia ta? Poti sa o tratezi folosind medicamente sau vreo terapie anume (asa cum sunt, de exemplu, cursurile de control al furiei)?

S.A.: Nu sunt doctor, asa ca n-as putea spune ce medicamente ar fi eficiente, insa as avertiza oamenii ca medicamentele pot dauna, in mod semnificativ, capacitatea unui persoane de a conduce in siguranta o masina.

Cursurile de calmare a furiei sau a stresului ar putea fi eficiente, insa ele au loc, in mod normal, dupa ce s-a stabilit deja ca o persoana a dovedit ca nu este in stare sa-si controleze reactiile atunci cand se afla sub stres.

Dupa parerea mea, TOTI soferii trebuie sa fie educati pentru a deveni constienti de propriul nivel de stres si cum sa-l reduca. La urma urmei, nu putem controla actiunile celorlalti pe sosea, ci doar pe ale noastre, asa incat e bine sa stim cum ne bate inima, cum reactionam la ceea ce fac altii si chiar cum sunt percepute actiunile noastre de catre ceilalti soferi.

Putem controla felul in care reactionam pe sosea, iar acest lucru este suficient, in mod normal, pentru a evita o situatie neplacuta.

Ofiterul Shaun Appler vorbeste despre cum sa te comporti in fata unui sofer agresiv.

Tips for Dealing with an Aggressive Driver – powered by eHow.com

A.N.: Exista vreo diferenta intre „furia strazii” si „sofatul agresiv”?

S.A.: Da si nu. Condusul agresiv se refera mai mult la actiuni in sine (conducerea in viteza, prea aproape de cel din fata ta, „taierea drumului” unei masini, schimbarea continuu a directiei de mers). Acesta poate fi un simptom sau o cauza a „furiei la volan”. Cei ce dau dovada de „furie a strazii” pot conduce agresiv sau un sofer agresiv il poate forta pe altul sa ajunga intr-o astfel de situatie.

A.N.: E posibil ca oricare dintre noi sa suferim de „furie la volan”? O persoana care in mod normal e linistita si blanda se poate comporta diferit atunci cand ajunge la volan, comportandu-se furios si agresiv?

S.A.: Cred ca cei mai multi dintre oameni sunt capabili sa fie furiosi la volan. Fiecare are limita lui; problema intervine cand aceasta limita e depasita. Dezavantajul este acela ca, la orice ora, pe sosea se afla personalitati multiple. Fiecare are viata lui personala, se afla in diferite momente in viata, are niveluri de stres diferite, stiluri diverse de condus si moduri diferite de a percepe lumea din jur.

Sa luam, de exemplu, un individ care tocmai si-a pierdut locul de munca: este deja stresat, gandindu-se cum va putea sa-si hraneasca familia. Deodata, cineva nu se asigura inainte sa schimbe banda de mers si-i taie calea. In mod normal, lucrul acesta nu ar fi o problema, sunt lucruri care se intampla in mod frecvent. Dar, din cauza ca omul nostru e deja stresat, adrenalina suplimentara ce intra in sistem (datorata evitarii milimetrice a unui accident) face ca bataile inimii sa ajunga la un nivel periculos, gandirea rationala dispare si avem astfel potentialul pentru un incident cauzat de „furia la volan”.

A.N.: Poate „furia strazii” sa fie invatata (de exemplu, de la parinti sau prieteni)?

S.A.: Invatam ce este acceptabil si ce nu de la oamenii care ne influenteaza viata. Cred ca este nimerit sa spui ca parintii sau prietenii nostri pot „modela” felul in care noi reactionam la diferite situatii. Daca nu este acceptabil sa actionezi intr-un anumit fel, ai tendinta sa n-o faci. Daca atunci cand ai crescut si ai mers in masina cu tatal tau, iar el injura pe oricine, exista sanse mari ca tu sa crezi ca lucrul acesta e potrivit. Acesta s-ar putea sa nu fie „furia la volan”, insa poate conduce la ea.

A.N.: Care este cel mai obisnuit model de „furios al volanului”? Cine sunt cei violenti si cine sunt victimele?

S.A.: Este greu sa-i identifici, pentru ca poate fi oricine. Uitat-te la cei din jur, poti invata multe stabilind un contact vizual la modul amical. Toti citim asa-numitul „limbaj al corpului”, care reprezinta circa 60-70% din comunicarea interpersonala (unele studii sugereaza ca ar fi chiar 93%). Daca cineva pare ca e stresat, suparat, agitat sau agresiv doar „citindu-i” limbajul trupului, evita-l!

A.N. „Furia strazii” afeecteaza doar soferii sau si pietonii?

S.A.: Am vazut si biciclisti agitati din cauza unor soferi care nu-i lasau pe sosea. De asemenea, se poate intampla in timpul unor demonstratii cand manifestantii (pietoni) blocheaza drumuri sau hartuiesc soferi.

Sa nu uitati, de asemenea, ca pietonii pot fi victime inocente ale „furiei la volan”. Un sofer furios ar putea avea campul vizual ingustat, lucru ce-l va impiedica sa vada pietonul decat atunci cand e prea tarziu.

A.N.: Deseori, incidentul din trafic care a determinat o persoana sa-si piarda cumpatul este minor si chiar banal. De ce crezi ca un incident simplu poate escalada intr-o situatie mult mai grava?

S.A.: Din cauza felului in care oamenii reactioneaza la actiunile celorlalti. Daca cineva nu vrea sa renunte sau sa aplaneze situatia, atunci cu siguranta incidentul se va extinde.

A.N.: Este „furia la volan” un fenomen rar sau e generalizat? Cat de raspandit crezi ca este?

S.A.: Cred ca este simptomul unei probleme mai mari din societate, legata de felul in care interactionam cu ceilalti si cum ne rezolvam problema stresului propriu. Oamenii par sa le permita celorlalti sa le dicteze starea de spirit in care trebuie sa fie, in loc sa-si controleze propriile lor emotii.

Dar raspandirea fenomenului poate fi asociata cu faptul ca sunt mai multe vehicule pe sosele, societatea se misca intr-un ritm mai rapid. In plus, in trecut nu exista o denumire pentru acest fenomen, era mai putin popularizat. In prezent, pentru ca este usor sa categorisesti si sa identifici, oamenii recunosc fenomenul. Exista mult mai multe incidente raportate deoarece oamenii stiu despre ce e vorba.

A.N.: Unii sustin ca termenul de „furie a strazii” este doar o expresie care prinde la public, o sintagma fabricata de mass-media pentru a atrage cititori sau telespectatori. Cat de adevarat este acest lucru?

S.A.: Ei bine, e adevarat: a fost o expresie fabricata de catre media, dar este o descriere cat se poate de corecta. Transmite mesajul ca cineva aflat la volan da dovada de furie necontrolata sau are o stare de spirit intensa ce pare ca-i scapa de sub control.

Media este intr-o afacere care presupune atragerea de telespectatori sau cititori, dar acest lucru este util. Cu cat mai multi oameni stiu despre acest fenomen, cu atat mai mult sporeste vigilenta. Numarul incidentelor va fi redus cu cat ai mai multi oameni care vor fi constienti de pericol dar si de modul in care pot detensiona sau chiar evita o situatie.

De aceea cred ca media isi indeplineste partea sa pentru a salva vieti si a-i tine pe oameni in siguranta.

A.N.: Ce trebuie sa facem atunci cand ne confruntam cu „furia la volan”? Care ar trebui sa fie raspunsul nostru si care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le facem in fata unui „furios al soselelor”?

S.A.: Desi unii dintre noi credem ca se poate, o regula fundamentala este aceea ca nu putem controla ceea ce altii fac sau spun. PUTEM controla cum reactionam noi la ceea ce fac sau spun ceilalti. Raspunsul la vindecarea de „furia strazii” sta in fiecare dintre noi. Trebuie sa recunoastem semnele stresului in noi insine, sentimentul de agresivitate pe care il avem fata de ceilalti etc. Daca te surprinzi injurand un alt sofer, inseamna ca nivelul stresului si ritmul tau cardiac sunt ridicate. In mod cert ai lasat ca ceea ce ceilalti au facut sa afecteze felul in care simti, ai lasat pe altcineva sa aiba controlul asupra ta. Trebuie sa-ti recapeti controlul si sa te linistesti. Un mijloc eficient de a-ti potoli bataile inimii este controlul respiratiei. Respira adanc (4 secunde), tine (4 secunde), expira (4 secunde), ia o pauza (4 secunde), apoi repeta pana te simti mai calm (regula 4x4x4x4). Functioneaza.

Recapata controlul, deoarece e viata ta. Esti propria ta persoana, de ce sa-i dai cuiva controlul asupra ta? Si mai ales unui strain?

A.N.: Care crezi ca sunt cele mai bune metode de a elimina „furia la volan”: legi noi, campanii impotriva sofatului agresiv, imbunatatirea cursurilor care te invata sa conduci, o noua „eticheta” a stilului de condus etc?

S.A.: Cred ca ar trebui sa avem un mixaj de educatie a publicului (incluzand campanii publicitare), combinata cu legi noi. Ceea mai importanta parte e educatia: majoritatea oamenilor va respecta o lege noua daca este invatata in mod corect sa o faca. (O noua lege legata de condusul agresiv este usor de facut si de pus in practica. Iar pentru ca condusul agresiv este un simptom sau poate provoca „furia strazii”, legea este usor de implementat). Legile noi sunt bune doar daca ele sunt aplicate cu strictete, iar institutiile care se ocupa cu aplicarea lor trebuie sa fie si ele educate in legatura cu pericolele precum si cu beneficiile implementarii lor.

Ar fi benefic ca, spre exemplu, atunci cand mergi la scoala auto sa te pregatesti pentru examenul de sofat sa ai si cursuri de control al stresului.

Cum evitam incidentele de tipul „furia la volan”

How to Avoid Road Rage Situations – powered by eHow.com

A.N.: Unii experti afirma ca „furia strazii” nu este o problema de siguranta a circulatiei, ci mai degraba o chestiune ce are legatura cu violenta dintr-o comunitate. Care e parerea ta: o comunitate violenta e de vina pentru ca cineva e un „furios al volanului”?

S.A.: ESTE o problema de siguranta a circulatiei, deoarece se produce pe o sosea. Daca e rezultatul faptului ca traiesti intr-o comunitate violenta, aceasta e o problema sociala mai ampla. Ma intorc la un raspuns anterior. Parintii, prietenii nostri si comunitatea in care traim modeleaza ceea ce noi percepem ca fiind o reactie acceptabila sau inacceptabila fata de o situatie anume. Asa ca ambele tabere au dreptate.

In ultima instanta, este mai usor sa ai de-a face cu o problema de trafic. Cele mai multe tari au impus restrictii in ceea ce priveste modul in care se conduce si au coduri care reglementeaza sofatul. In cele mai multe locuri, condusul este considerat un privilegiu, nu un drept fundamental.

Sa-i inveti pe oameni sa fie cordiali, ingaduitori cu ceilalti este o sarcina mult mai mare.

A.N.: Unele voci afirma ca, atunci cand are loc un incident de acest fel, victimele „furiei strazii” nu sunt complet nevinovate si ca, de multe ori, ele amplifica incidentul initial, lucru care-l infurie si mai tare pe agresor. E adevarat?

S.A.: Cred ca fiecare situatie e diferita, dar, fie ca e intentionat sau nu, exista sansa ca fiecare sa fi facut ceva pentru a escalada conflictul.

De exemplu: conduc pe o sosea, cautand casa prietenului mei. Nu am fost niciodata in zona, dar am adresa. Nu stiu cu exactitate unde merg, asa ca sofez mai incet decat in mod normal. Soferul din spatele meu se grabeste, deoarece a intarziat la on intalnire. Nu sunt constient ca sta in spatele meu deoarece ma uit la foaia de hartie pe care o am in mana si sunt atent la casele pe langa care trec. Daca va amintiti de exemplul de mai sus, cu copilul si mingea, eu sunt in acest caz nesimtitul care ruleaza prea incet. Am facut ceva care sa provoace furia celuilalt? Da, nu sunt atent la ce e in jurul meu. Am fost atat de prins cu ceea ce faceam, incat n-am reusit sa-mi dau seama ca era cineva in spatele meu si ca blocam traficul. S-ar putea sa nu fi fost intentionat, dar era un factor ce contribuia la furia celui din spate.

Exista in mod clar si cazuri in care vina este asociata cu condusul agresiv din partea ambilor soferi: asa-numitul „sofat din razbunare”. Mi-a taiat fata, asa ca i-o tai si eu! In acest caz, categoric ca ambii soferi sunt de vina si contribuie in mod egal la escaladarea situatiei.

A.N.: Site-ul RoadRagers.com ii sfatuieste pe oameni sa dea dovada de respect atunci cand conduc si sa-i trateze pe ceilalti asa cum si-ar dori sa fie tratati ei insisi. Sunt aceste sfaturi suficiente pentru a evita confruntarile cu „furiosi ai volanului”?

S.A.: Cred ca sunt niste sfaturi bune. Mai adaug la ele si acela ca oamenii trebuie sa fie constienti de ce se intampla in jurul lor, sa fie atenti. Poti sa stresezi un alt sofer prin felul in care conduci, chiar daca acest lucru este neintentionat. Recunoaste faptul ca ceilalti nu incearca sa fie rai cu tine atunci cand sunteti la volan. Nu-i lasa pe altii sa aiba controlul asupra ta sau asupra emotiilor tale atunci cand conduci. Daca te injura sau fac gesturi obscene, gandeste-te ca sunt doar niste cuvinte. Nu au nicio putere asupra ta decat daca le dai tu aceasta putere. Daca injura, stii ca ritmul lor cardiac e crescut si ca nu e bine sa fii in preajma lor. Capacitatea lor de a procesa informatii si de a gandi rational scade, iar riscul de a cauza sau de a fi implicati intr-un accident creste. Citeste-le limbajul corpului si evita-i. Da-le voie sa treaca, nu gesticula spre ei si nu-i injura inapoi. Incearca si recunoaste nivelul tau de stres, pastreaza-ti controlul. Daca simti ca bataile inimii sau nivelul de stres sunt in crestere, aminteste-i sa respiri!

Tu nu poti controla decat un singur vehicul aflat pe sosea: al tau.

Vezi aici seria video eHow despre „furia la volan” prezentata de Shaun Appler.