VIDEO Protocronismul atacat cu baioneta luciditatii. Dan Alexe despre "dacopatie" si slabiciunile mintii care-o fac posibila

Cartea lui Dan Alexe, “Dacopatia si alte rataciri romanesti”, recent aparuta la editura Humanitas, va scandaliza pe multa lume – nu numai pe “dacopati”, ci si pe cei ramasi intoxicati cu istoria scrisa de istoricii comunisti. Va produce zarva, o mare cantitate de comentarii si de pareri, de controverse si lupte pe Facebook. Dar tulburarea pe care o creeaza este una sanatoasa, fara de indoiala. Incurajata in trecut de comunismul nationalist, boala protocronista romaneasca revine pe tot felul de canale si infecteaza cu o usurinta surprinzatoare. Rezultatul pe care-l produce e prostia fatisa. Iar prostia are nevoie de leacuri tari ca iasa din inertia care-i e proprie. Cartea lui Dan Alexe e un leac tare. Ironica, sarcastica, erudita, bazata pe argumente puternice lingvistice si istorice, uneori ludica, scrisa cu nerv de jurnalist – va face deliciul cititorului rational si ii va scoate din minti pe “ocultistii” autohtoni. Dan Alexe face in aceasta carte un serviciu public necesar de luciditate.

Comanda cartea de pe GiftBooks.ro

Discutia de mai jos e departe de spectaculosul cartii. E doar o investigatie a deraierilor mentale pe care se bazeaza “dacopatia”.

Idei din discutie:

Dacopatia este o ratacire, o luare razna. Dacopatii postuleaza o natiune adamica, o esenta biologica romaneasca ce ar transcende epocile, veacurile, culturile. Este o nebunie ce trebuie oprita – prin sarcasm si prin ironie. Daca nu-i opresti exista pericolul sa ajunga in manualele scolare.
“Dacopatii” vin cu un adevar unic – continuitatea daco-romaneasca. Ei postuleaza ca poporul roman are o continuitate biologica cu dacii, ignorand ceea ce defineste un popor – limba, cultura. E un reductionism fascistoid.
Teoria dacopata este o mitologizare a unei entitati artificiale, de pripas, improvizate pe elemente disparate, din autori antici. Se bazeaza pe o profunda ignoranta privind istoria, lingistica, antropologia, etnografia si arheologia.
Nici unul dintre “dacopati” nu este specialist in vreunul dintre domeniile pe care-l discuta. Ei au ocupat insa o pozitie proeminenta si nociva in peisajul mediatic.
Scriitorii antici nu sunt surse fiabile in acest domeniu, grecii si romanii nu s-au ocupat niciodata de identitatea vecinilor lor, e greu sa aflam si ce fel de limba vorbea Alexandru Macedon. Daca nu stiau despre ce limba vorbeau vecinii lor, oare sa fi avut habar ce limba vorbeau populatii de la 1000 de kilometri la nord?
“Dacopatii” reconstituie un trecut mitologic neverosimil. Transpun in antichitate harta Romaniei de azi si calculeaza cat din teritoiu a fost romanizat. Populatia antica a ceea ce noi numim astazi Dacia este foarte greu de evaluat, dar nu putea urca la multe sute de mii. Asta iti anuleaza din start contrargumentul latinizarii – “dacopatii” spun cum de s-a latinizat aceasta populatie atat de mareata si glorioasa de care vorbea Herodot. Herodot habar n-avea. Cand el spune ca tracii erau la fel de numerosi ca indienii aceasta era o simpla eticheta, o eticheta vaga pusa de un proto-ziarist al epocii antichitatii.
Comanda cartea de pe GiftBooks.ro

Exista o traditie nefasta a “dacopatilor”. Piatra de temelie a pus-o Densusianu, care era un ocultist, un notar de provincie, fara studii de lingvistica. Sunt surprins cand vad astazi ca Densusianu poate fi luat in serios ca lingvist, el se inscrie intr-o lume de ocultisti ai secolului al XIX-lea care scriau despre tarot, piramide.
Despre inrudirea subterana a limbii romane cu albaneza. Trebuie facuta aici o distinctie neta intre imprumuturile lexicale de la o limba la alta – care sunt superficiale – si similitudinile tipologice ale unei limbi. Sa luam cazul limbii engleze. Daca ne-am lua dupa lexicul ei ar trebui sa fie o limba neo-romanica, pentru ca majoritatea cuvintelor provin din latina si franceza. Limba engleza s-a latinizat mai ales dupa cucerirea normanda – normanzii vorbeau franceza – iar apoi limba franceza a fost limba de curte pana la Renastere. Gramatica limbii engleze ramen germanica insa.
Aici e un lucru asupra carora “dacopatii” se inseala profund, nerealizand faptul ca alabaneza si romana s-au latinizat in acelasi timp prin cucerirea romana. Masa lexicului comun al romanei si albanezei este impresionanta. Albaneza, insa, a fost latinizata profund in lexic, dar a ramas cu o structura pre-latina. A impartit cu romana unele lucruri – fapt care arata o convietuire indelungata. De pilda, articolul hotarat care se pune la sfarsitul substantivului – ceea ce desparte romana de alte limbi romanice – este comun limbii albaneze. Un argument suplimentar este si faptul ca ambele limbi au influentat profund limbile slave din Balcani. Bulgara si macedoneana, spre deosebire de toate celelalte limbi slave, au pierdut flexiunea, nu mai au cazuri, cazurile se formeaza prin adaugarea unui articol hotarat la sfarsitul cuvantului. Acest lucru nu se naste spontan, vine din influenta vecinilor.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

VIDEO Protocronismul atacat cu baioneta luciditatii. Dan Alexe despre "dacopatie" si slabiciunile mintii care-o fac posibila

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”