Violență nemaivăzută la frontierele UE. Țări din spațiul Schengen pun în aplicare „tactici de descurajare” a migranților

Bătuți, rași în cap, dezbrăcați forțat și agresați sexual. Mii de migranți și solicitanți de azil s-au confruntat în 2020 și 2021 cu „o creștere fără precedent a violențelor” la frontierele Uniunii Europene, arată un raport prezentat de rețeaua de ONG-uri Border Violence Monitoring Network (BVMN) şi de grupul Stângii din Parlamentul European, citat de Politico și The Guardian. Acesta prezintă detalii sfâșietoare despre mii de presupuse expulzări ilegale din 15 țări europene, unele dintre ele făcând parte din spațiul Schengen. Și în România au fost documentate mai multe cazuri de violență împotriva migranților.

„Suntem dincolo de punctul de a nega faptul că respingerile de migranţi există. Avem dovezi video. Avem filmări, avem rapoarte medicale şi peste 1.000 de mărturii şi acestea sunt doar informaţiile pe care am reuşit să le strângem”, a spus Hope Barker, analist în cadrul BVMN, cu ocazia prezentării raportului în Parlamentul European, potrivit Agerpres.

Activişti pentru drepturile omului au intervievat peste 700 de persoane care au încercat să ajungă în Uniunea Europeană în 2021 şi 2022, realizând o imagine sumbră a condiţiilor inumane la frontierele UE şi vorbind despre un „risc fără precedent de violenţe”.

Raportul, ce are peste 3.000 de pagini, documentează modul în care „aproape 25.000 de oameni au fost bătuţi, loviţi, umiliţi şi reţinuţi arbitrar înainte de a fi respinşi ilegal, atât la frontierele externe ale UE, cât şi în interiorul statelor membre”, a explicat Barker.

În 2021, doar 5% dintre persoanele intervievate au declarat că nu au avut parte sau nu au fost martori la „forță excesivă” în timpul expulzării din Europa.

Mărturii din 15 țări

Dosarul întocmit de Border Violence Monitoring Network (Rețeaua de monitorizare a violenței la frontieră), o coaliție de ONG-uri care a adunat mărturii din 15 țări situate de-a lungul frontierei externe a UE: Austria, Italia, Grecia, Slovenia, Croația, Polonia, Ungaria, România, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo, Bulgaria, Macedonia de Nord și Albania.

Austria, Ungaria, Slovenia, Polonia și Grecia fac parte din spațiul Schengen, în timp ce Croaţia a obţinut joi undă verde pentru intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie. Bulgaria și România au rămas la poarta Schengen după votul negativ de joi.

Potrivit raportului, polițiștii de frontieră din 13 țări au început să aplice „tactici de descurajare îngrozitoare”, migranții fiind bătuți îndelung, rași în cap, dezbrăcați forțat, agresați sexual și atacați cu câini, printre altele.

Dreptul UE și dreptul internațional consacră dreptul de a solicita azil și de a nu fi forțați să se întoarcă peste graniță pentru a se confrunta cu războiul sau cu persecuția.

Cazuri din Austria

În 2020, 5 persoane din Maroc, Tunisia și Siria au fost expluzate din Austria în Croația, Bosnia și Slovenia, de către polițiști austrieci, dar nu înainte de a fi duși la secția de poliție pentru a le fi luate amprentele, să li se facă fotografii, să semneze niște documente fără a fi prezent un translator, au fost dezbrăcați și li s-a refuzat accesul la toaletă și mâncare și apă.

În 2021, alte șase persoane, inclusiv un minor de 17 ani, din Somalia, Tanzania, Guinea, Congo și alte țări africane au fost expulzate din Austria în Slovenia, după o lungă călătorie din Turcia prin țări balcanice.

Grupul a fost păcălit că vor putea cere azil în țară, însă migranții au fost trimiși în Bosnia prin Croația, iar minorul a reușit să ceară azil în Slovenia, povestind că în Croația a fost lăsat desculț.

Cazuri din România

Potrivit raportului, în februarie 2020, aproape de Arad, 27 de persoane cu vârste cuprinse între 7 luni și 41 de ani, din Irak, Iran și Siria au încercat să treacă granița din Serbia în România.

Printre mingranți erau și mai multe femeie însărcinate, și mai mulți minori, cel mai mic având șapte luni. Aceștia voiau să meargă mai departe în Ungaria.

Migranții au fost prinși de către polițiștii români, bătuți, înghesuiți în mai multe mașini și duși la o secție de poliție. Aici ar fi fost ținuți timp de două zile fără asistență medicală și nevoiți să bea apă de la un robinet aflat lângă toaletă.

Li s-au luat amprentele, li s-au fost făcute poze și au fost puși să semneze niște acte fără un translator prezent. Actele prevedeau că nu se mai pot întoarce în România pentru un an și jumătate, iar polițiștii ar fi semnat actele celor care au refuzat să o facă, mai arată raportul.

Migranții au fost duși după câteva zile la granița cu Serbia, aproape de orașul Kikinda pentru a-i preda polițiștilor sârbi, unde li s-a cerut suma de 50 de euro pentru a trece frontiera, altfel ar fi riscat să stea 15 zile în închisoare.

Tot în februarie 2020, opt persoane din Irak au încercat să ajungă în țara noastră prin Serbia. Migranții au fost bătuți, insultați, polițiștii ar fi folosit bastoane cu electroșocuri și li s-au distrus sau furat bunurile personale și banii pe care îi aveau.

Polițiștii ar fi folosit bastoanele cu electroșocuri pe doi bărbați, în timp ce unul din ei ținea în brațe un copil de 11 luni. Irakienii au fost trimiși în cele din urmă în Serbia.

Și activiștii au fost hărțuiți

Hope Barker, coeditor al raportului și analist principal de politici la Border Violence Monitoring Network, a petrecut patru ani și jumătate intervievând persoane care au declarat că au fost forțate să părăsească Grecia, în timp ce violența împotriva migranților a crescut exponențial din 2020.

În plus, și activiștii au devenit ținte pentru că încercau să ajute migranții, spune Barker, care a decis să plece din Grecia după ce a fost supravegheată și vizată de controale ale poliției și defăimată în presa pro-guvernamentală de la Atena.

Raportul mai susține că un activist care lucrează pentru ONG-ul Are You Syrious a fost privat de statutul de refugiat de către Croația după ce a refuzat să colaboreze cu serviciile de securitate ale țării.

Unul din cazurile prezentate se referă la un sirian de 36 de ani și fiul său de opt ani, care au ajuns în februarie în Grecia, aproape de granița cu Turcia. Aceștia călătoreau cu un grup de migranți sirieni, care au fost percheziționați de polițiști într-o clădire.

Ofițerii le-au luat telefoanele mobile, i-au pus să se dezbrace, iar cei care nu înțelegeau, erau pălmuiți. O femeie din grup a percheziționată de un bărbat care „tot îi atingea corpul”.

Grupului de sirieni i s-au alăturat migranți și de alte naționalități, printre care afgani, somalezi și marocani. Toți au fost bătuți și au fost nevoiți să împartă o cameră mică cu o baie murdară timp de patru ore, ca mai apoi să fie expulzați din Grecia cu o barcă.

Sirianul de 36 de ani a povestit că nu a depus cerere de azil de teamă că el și fiul său vor fi bătuți.

Guvernul de la Atena neagă acuzațiile

Guvernul de la Atena a respins în mod repetat acuzațiile de încălcare a drepturilor omului. „Este dreptul fiecărui stat membru european să își protejeze frontierele cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Este exact ceea ce a făcut Grecia”, a declarat în iulie premierul elen Kyriakos Mitsotakis.

Activiștii susțin că expluzările ilegale ar putea fi acceptate tacit de legislația UE.

Cele 27 de state membre ale blocului comunitar discută despre modificarea legislației pentru a permite autorităților să adopte mai multe restricții atunci când se confruntă cu migranți.

Eurodeputata germană Cornelia Ernst, membră a grupului Stângii din PE, consideră că direct responsabilă pentru această situaţie este Comisia Europeană. ”Comisia UE încă este inactivă, nu lansează proceduri de infringement contra statelor membre care resping migranţii şi le neagă dreptul la azil”, a denunţat Ernst.

BVMN este o reţea independentă de ONG-uri şi asociaţii din regiunea Balcanilor şi Grecia care monitorizează cazurile de încălcare a drepturilor omului la frontierele Uniunii Europene şi militează pentru oprirea violenţelor contra migranţilor.