Condițiile puse de România pentru a atrage nomazii digitali, mai dure ca-n Spania. „Pentru ca acest trend să se dezvolte, e nevoie de implicarea autorităților” / Ce fac alte țări

România are o infrastructură digitală de top, un cost de viață mai scăzut, față de alte țări europene, însă nu atrage nomazi digitali la fel ca alte țări. La o analiză rapidă, o cerință impusă iese în evidență: România are cerințe financiare mai ridicate decât alte țări. De exemplu, cei care vor să aplice trebuie să aibă un venit mai mare cu 2.000 de euro decât cel cerut de Spania. Nu este însă singurul aspect unde România diferă față de alte țări europene. 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Articolul a fost scris de Ana Tepșanu (HotNews – România), alături de Marina Kelava (H-Alter.org – Croația), Albert Sanchis (El Confidencial – Spania) și Kostas Zafeiropoulos (Efsyn – Grecia). 

„Din comunicarea permanentă cu cetățeni terți care solicită informații cu privire la viza română, până în prezent nu a fost constatată existența unui interes al acestora de a obține vize în calitate de nomazi digitali”, a transmis Minisferul Afacerilor Externe, într-un răspuns pentru HotNews. 

Instituția nu a transmis numărul celor care au vize de nomazi digitali, introduse în 2022. În alte țări, însă, numărul acestor profesioniști a crescut de la an la an, după cum HotNews a scris în prima parte a acestui articol. 

„În ciuda eforturilor personale de promovare la nivel internațional, autoritățile par să nu recunoască încă pe deplin valoarea acestui potențial turistic. Este nevoie de o colaborare și implicare mai strânsă în promovare pentru ca România să devină cu adevărat competitivă în acest segment”, crede Lidia Garofeanu, fondatoarea Nomad in Transylvania, pentru HotNews. 

Ce face România diferit față de alte țări? Una dintre diferențe este în ceea ce privește cerințele impuse celor ce vor să obțină o astfel de viză. 

Venit de peste 5.600 de euro pe lună pentru a aplica pentru viză 

Potrivit MAE, viza este destinată străinilor care doresc să călătorească și să locuiască în România, în timp ce continuă să lucreze de la distanță pentru o companie din afara țării sau din cadrul propriei companii înregistrate tot în afara României. Activitatea trebuie să se desfășoare prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (de exemplu, muncă online, IT, consultanță etc.). 

Nomazi digitali lucrează în localitățile săsești Bunești și Alma Vii. Foto: Nomad In Transilvanya

Pentru a primi această viză, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiții legale. Prima dintre ele este că trebuie să demonstreze că au venituri din activitatea lor online care să fie cel puțin de trei ori mai mari decât salariul mediu brut lunar din România. 

Conform celor mai recente date oficiale, în luna iunie 2025, câștigul salarial mediu brut lunar în România a fost de 9.246 lei. Asta înseamnă că, pentru a îndeplini această condiție, o persoană trebuie să aibă venituri lunare de cel puțin 27.738 lei pe lună, mai exact aproximativ 5.660 de euro pe lună. 

Această condiție se aplică pentru fiecare dintre ultimele șase luni înainte de depunerea cererii de viză, iar veniturile trebuie să acopere și întreaga perioadă pentru care se solicită viza. Pe scurt, nomazii digitali trebuie să arate că obțin în mod constant, de la distanță, prin tehnologie, un venit lunar de cel puțin 5.600 de euro pentru a putea lucra și locui legal în România.

Cât cer alte țări europene 

În Spania, țară care a acordat, în 2024, aproape 28.000 de vize de nomad digital, condiția financiară pentru a aplica este următoarea: de două ori salariul minim din țară, adică 2.762 de euro pe lună, scrie publicația spaniolă El Confidencial. 

În Croația, una dintre primele țări care au introdus o astfel de viză, suma cerută este mai mare. Mai exact, cel care vrea să devină nomad digital trebuie să câștige de 2,5 ori mai mult decât salariul net din anul precedent. Adică, în prezent, venitul cerut este de 3.295 de euro. 

Mai este și o altă variantă: să arate că are în cont suma necesară pentru 12 luni, respectiv 39.540 de euro. 

Suma este mai mare în Grecia, însă rămâne sub cea cerută de România. În Republica Elena, cel care aplică pentru o astfel de viză trebuie aibă un venit de 3.500 de euro pe lună. Suma crește cu 20% dacă cel care aplică vine însoțit de partener, scrie publicația elenă Efsyn. 

România cere și o scrisoare de intenție 

Pe lângă această cerință financiară, România cere și o listă de documente, precum și o scrisoare de intenție, în care detalizaă ce activități plănuiește în țară. 

• Contractul de muncă original, împreună cu o traducere legalizată în limba română. Dacă persoana are propria companie înregistrată în străinătate, trebuie să dovedească că administrează acea companie de cel puțin trei ani, tot prin documente oficiale și traduceri autorizate.
• Un document emis de compania străină (cea angajatoare sau cea administrată de nomad), în original și cu traducere legalizată în limba română, care să conțină datele de identificare și de contact ale companiei, domeniul de activitate, rolul persoanei în companie și informații despre reprezentanții legali ai firmei.
• O scrisoare de intenţie, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care detaliază scopul deplasării în România şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul țării.
• Un document oficial eliberat de autoritățile fiscale din țara în care locuiește sau unde compania este înregistrată, care să ateste că toate taxele, impozitele și contribuțiile sunt achitate la zi, cât și faptul că nu există fapte sau suspiciuni legate de evaziune fiscală sau fraudă, în original și cu traducere legalizată în limba română. Documentul trebuie să fie apostilat sau supralegalizat, în funcție de țara de proveniență (pentru a avea valoare legală în România).
• Dacă solicitantul intenționează să vină în România cu mașina personală, trebuie să prezinte permisul de conducere, cartea verde (asigurarea auto internațională), documentele de înmatriculare ale mașinii, cât și dovada itinerariului (adică traseul planificat până în România). Alternativ, dacă vine cu avionul, trenul sau alt mijloc de transport, trebuie să prezinte rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație.
• Nomadul digital trebuie să aibă o asigurare medicală valabilă pe toată perioada vizei, care acoperă întreg teritoriul României și are o valoare de minimum 30.000 de euro. Aceasta este o condiție esențială pentru a acoperi eventuale cheltuieli medicale pe durata șederii.
• Un document care demonstrează că solicitantul are unde locui în România, fie că e vorba de o rezervare la un hotel, un contract de închiriere sau orice alt document care atestă cazarea.
• Un certificat de cazier judiciar (sau un document echivalent), care este eliberat de autoritățile din țara de origine și, dacă este cazul, și din țara unde persoana locuiește legal sau obține venituri, este apostilat sau supralegalizat, în funcție de țară, tradus legalizat în limba română și care confirmă că solicitantul nu are antecedente penale.
• Autoritățile române pot solicita documente suplimentare, pe lângă cele enumerate mai sus, dacă este cazul. Solicitantul trebuie să le furnizeze la cerere, pentru ca dosarul să fie complet.

MAE precizează că toate cererile pentru vize de lungă ședere – inclusiv cele pentru nomazi digitali – sunt analizate și soluționate conform procedurilor prevăzute de lege, mai exact articolul 30, alineatul 7 din Ordonanța 194/2002. 

Asta înseamnă că există o procedură interinstituțională, adică mai multe autorități colaborează pentru verificarea și aprobarea acestor cereri. Ministerul informează că nu are rapoarte statistice separate care să arate câte vize au fost emise special pentru nomazi digitali.  

Unele cerințe sunt aplicate și de alte țări. De exemplu, și Croația cere cazierul, asigurarea de sănătate și adresa unde va locui solicitantul. 

Cum arată un program gândit pentru nomazi digitali? 

„Participarea noastră la diverse evenimente internaționale a ajutat puțin la creșterea interesului pentru România, nu doar ca destinație de lucru, ci ca loc de descoperit culturi și tradiții autentice”, spune Lidia Garofeanu, de la Nomad in Transylvania, care promovează România ca destinație remote-friendly

Ea a gândit acest proiect și pentru a aduce împreună oameni care altfel lucrează singuri, pentru a se inspira, susține și relaxa împreună. 

Pentru câteva zile sau chiar săptămâni, participanții vin într-un loc (de exemplu, în Sibiu, Brașov, Cluj, București sau în zone rurale din Transilvania) să lucreze într-un spațiu de coworking sau o pensiune cu internet bun, participă la activități locale (tururi, drumeții, ateliere, cine tradiționale) și fac networking cu alți oameni din toată lumea care lucrează în tech, creativ, freelancing. 

„Vin fără așteptări și pleacă impresionați”

Garofeanu recunoaște că este o provocare să concureze cu destinații mai populare, precum Spania sau Portugalia, dar până acum n-a avut probleme în a-i convinge pe nomazii digitali că România merită descoperită. 

„De cele mai multe ori, participanții vin fără așteptări și pleacă impresionați. Am avut oameni din Europa care inițial aveau o părere nu foarte bună despre România, dar după ce au descoperit orașele, cultura și oamenii, și-au schimbat complet opinia. Unii chiar se întorc pentru că le-a plăcut atât de mult”, explică fondatoarea Nomad în Transilvania. 

„Pun mult accent pe valorile și tradițiile noastre” 

Așa cum subliniază, străinii sunt atrași nu doar de peisaje sau costul de trai accesibil, cât și de experiența autentică pe care încearcă să le-o ofere. 

„Pun mult accent pe valorile și tradițiile noastre, pe mâncarea locală, pe întâlnirile cu antreprenori din zonă și pe momente care le arată frumusețea reală a României. Practic, nu vin doar să lucreze dintr-un loc diferit, ci să trăiască o experiență completă, de la prima până la ultima zi”, a continuat ea. 

Ea a explicat că atunci când e vorba despre străini și percepția acestora despre țară, „primul lucru pe care trebuie să-l facem este să spunem lumii cât de sigură e România”. Oferă ca exemplu București, care „este unul dintre cele mai liniștite orașe din Europa, o destinație unde te poți simți în siguranță”.  

„România poate deveni un centru important pentru digital nomazi”

„Pe lângă asta, avem avantaje mari la costul de trai in Romania – poți să locuiești aici confortabil fără să te coste o avere. Și, poate cel mai important, trebuie să ieșim din umbra mitului cu Dracula. România e mai mult decât poveștile cu vampiri: avem o cultură bogată, peisaje spectaculoase și oameni primitori. E vremea să arătăm lumii adevărata față a țării noastre – una diversă și foarte autentică”, susține Lidia Garofeanu.

Antreprenoarea crede că digital nomadismul va deveni din ce în ce mai popular în România, mai ales pentru cei care lucrează de acasă sau remote. 

Munca la distanță poate fi uneori solitară, adaugă ea, și vede în evenimente de tipul celor pe care le organizează o oportunitate ca oamenii să se cunoască, să socializeze și să descopere locuri noi și interesante.

„Pe termen lung, aș vrea să organizez evenimente mai mari, de tip festival, să aduc mai mulți participanți și să merg în satele sau orașele mai mici ale țării, care s-au dezvoltat mult și au infrastructură necesară pentru remote workers. Acolo se ascund adevărate bijuterii ale României, locuri încărcate de istorie și frumusețe, dar mai puțin cunoscute.  Sigur, pentru ca acest trend să se dezvolte cu adevărat, e nevoie și de implicarea autorităților. E greu să facem totul singuri, dar cred că dacă ne unim, România poate deveni un centru important pentru digital nomazi”, încheie ea.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.