Vizita ofiterului de legatura (de Ioan T. Morar)

Votul impotriva sau absentele senatorilor din coalitie care au respins transformarea PNA in DNA nu poate fi pus pe seama prostiei. Si nici pe aceea a lipsei de patriotism. S-ar putea sa fie vorba despre altceva. Iata un scenariu.

Soneria il deranjeaza pe domnul (daca vreti, puteti citi si doamna) senator chiar cind se uita la stirile de seara. Tocmai ce se vazuse intr-o panoramare vorbind la telefon si votind distrat. La usa, o veche cunostinta, la a carei vedere i se cam inmoaie picioarele. Credea ca a scapat. „Nu v-am mai vazut de mult, ce mai faceti?”, „Eu v-am tot vazut pe la televizor, sinteti mare om politic

V-am urmarit”. Senatorul nici nu stie daca poate fi ironic incit sa intrebe daca urmarirea s-a facut cu ordin. Il pofteste in casa pe musafirul neasteptat. „Tot acolo lucrati?”,”Da, eu n-am avut talent la afaceri, n-am lucrat cu conturile lui Ceausescu, asa ca am ramas tot acolo. Dar acum e mai democratic. Sint colonel.

Trebuie sa se ocupe cineva si de apararea tarii prin munca informativa”.”Cu ce va pot servi?”. „Un whisky bun daca aveti. Doar asta am baut si cind v-am recrutat. Numai ca atunci eu am facut cinste”. Noroc, noroc! „Stiti de ce nu ati aparut pe liste la CNSAS? – zice musafirul, cind se mai incalzesc cu un paharel.

„Pai, cred ca s-au ars arhivele la Revolutie, s-au pierdut dosarele.” „S-au pierdut pe dracu’, Doamne iarta-ma !, ca acum e voie sa fim si ortodocsi. Nu s-a pierdut nimic, nu s-a ars nimic. Vreti sa vedeti o copie a angajamentului? Sau a unor informari in care ne-ati ajutat sa infundam elemente dusmanoase?” Nu voia sa vada nimic.

Traise cu speranta ca s-au ars, ca s-au distrus, ca s-au pierdut pe undeva, cu toate dosarele de la Berevoiesti. „Toate hirtiile sint la mine, sint in ordine. Am avut posibilitatea sa va scap, sa va dau la dosarele de siguranta nationala. Sinteti considerat activ. De mine si de sefii mei.

Stiti ca exista in jur de o suta de mii de dosare clasate ca fiind de importanta maxima pentru siguranta nationala. Nu au cum sa va depisteze fraierii si oengistii de la CNSAS. Acolo e plevusca. Am protejat persoanele care promiteau, care aveau potential. Cu dumneavoastra nu m-am inselat.” Da, senatorului parca i s-a naruit tavanul in cap. Il au la mina si cine stie ce vor sa-i ceara.

„Sa n-o mai lungim, mai am de facut niste vizite in seara asta. Vreau sa-mi promiteti ca ma ajutati. Miine, cind se va vota ordonanta DNA, va rog sa fiti impotriva.” Mai bine nu ma duc la Senat. Absentez si gata. „Imi pare rau, lista cu absenti

s-a completat. Si la fofilare avem deja ocupate locurile. Trebuie sa transmitem un semnal. Trebuie sa votati impotriva si sa se stie asta. Chiar sa explicati ca asa ati vrut, pentru binele tarii. Va vor chema pe la televiziuni, avem noi grija, avem oameni si acolo.” „Pai cum sa spun asa ceva cind partidul ne-a cerut sa votam pentru? Cum sa ma justific?” „Ei, sinteti politician.

Va pricepeti la vorbe, nu e treaba mea cum o intoarceti. Nici eu nu v-am intrebat cum sa va salvez onoarea si sa va blochez dosarul de informator.”

Pare o scena absurda. Dar, daca ne gindim ca, la un moment dat, liberalul Quintus a spus, in aceste zile, ca la Canal comunistii se purtau mai omeneste decit autoritatile de acum, oare nu ne vine sa cautam alte explicatii? Poate ca au fost de treaba comunistii, dar mai ales cu cei care au semnat niste angajamente de turnatori.

Daca in calitate de om politic, domnul Quintus nu se rusineaza pentru aceasta declaratie, macar ca epigramist ar trebui sa-i roseasca obrazul.

Nu e o scena total absurda. Iar ca argument ca „baietii” lucreaza, pot sa va dau exemplul celui care, sub nick-name-ul (de cod!) Bibi Cucernicu a inveninat un an de zile forumul de discutii de la „Cotidianul”. Ba chiar a „sifonat” niste informatii secrete. Numele adevarat al lui Bibi Cucernicu este Gheorghe Neacsu, colonel de la STS. Dat afara din Serviciu in urma deconspirarilor facute de colegii de la I.T.