„Dacă așa cum se anticipează, Vladimir Putin va ordona o mobilizare generală după falsele alegeri din septembrie, s-ar putea să descopere că decizia nu va însemna pur și simplu trimiterea altor 300.000 de oameni în războiul eșuat din Ucraina. El ar putea să-i mobilizeze chiar pe cei care, în cele din urmă, vor pune capăt acestui război”, scrie colonelul Hamish de Bretton-Gordon într-un text publicat de cotidianul The Daily Telegraph .
Avertismentul lui Bretton-Gordon vine pe fondul discuțiilor tot mai intense privind o posibilă mobilizare generală în Rusia, de care Kremlinul ar avea nevoie pentru a compensa pierderile uriașe de vieți omenești de pe front și pentru a întoarce soarta războiului.
Rusia a negat că este gata de o astfel de mobilizare.
Explicându-și avertismentul, Bretton-Gordon, fost ofițer al armatei britanice, care a comandat Regimentul 1 Regal de Tancuri, face o trimitere istorică la războiul Rusiei din Afganistan.
După ce aproximativ 18.000 de soldați sovietici au fost uciși în acel război, presiunea politică a devenit imposibil de ignorat, iar Armata Roșie s-a retras în cele din urmă în 1989.
Sicriele de zinc care se întorceau din Afganistan, precum și durerea și furia pe care le-au stârnit, au constituit un factor semnificativ nu doar în încheierea războiului, ci și în căderea Uniunii Sovietice, a observat Bretton-Gordon.
Asta s-ar putea întâmpla și acum, spune el.
Cine a luptat până acum în războiul Rusiei
De ce nu a existat o astfel de presiune și în cazul războiului din Ucraina, cel puțin până acum? Răspunsul ar putea sta în identitatea celor care își pierd viața, crede fostul ofițer.
Pe parcursul unei mari părți a acestui război, Putin a reușit să evite trimiterea în război a recruților de etnie rusă împotriva voinței lor. Armata rusă a fost completată cu prizonieri, mercenari, membri ai minorităților etnice și bărbați din regiunile mai sărace, atrași de salarii extraordinare după standardele rusești sau de promisiunea eliberării din închisoare.
Pentru elita din Moscova și Sankt Petersburg, acești bărbați sunt, pur și simplu, sacrificabili, spune Bretton-Gordon.
Foamea, frigul, frica și perspectiva constantă a morții sunt realitatea de zi cu zi. Soldații sunt adesea slab echipați și aprovizionați insuficient. Corupția este la ordinea zilei. Disciplina și pedepsele sunt brutale și nedrepte. Alcoolul și drogurile devin un mijloc de a face față situației insuportabile.
Unii recurg la mutilarea deliberată, doar pentru a scăpa de pe câmpul de luptă, subliniază comentatorul.
Aceasta nu este o armată care mărșăluiește cu încredere spre victorie. Este o mașină de tocat carne care înghite tineri într-un ritm industrial, insistă el.
Mobilizarea aduce un lucru complet nou
Iar lucrurile se vor schimba. O mobilizare generală de 300.000 de oameni sau mai mult ar putea schimba radical ecuația politică.
Pentru prima dată, războiul ar putea începe să pătrundă adânc în casele confortabile ale clasei de mijloc din vestul Rusiei. Dintr-odată, s-ar putea ca cel trimis să moară în Donbas să nu mai fie fiul unei mame cecene sau tătare – sau un infractor eliberat din închisoare, sau un mercenar străin –, ci chiar fiul lor, spune Bretton-Gordon.
Putin va încerca să-i protejeze pe oligarhi și pe cei apropiați de Kremlin. Dar ei nu sunt singurii care au ceva de pierdut.
Clasele de mijloc urbane dispun de bani, influență și, mai ales, de acces la lumea largă. Ele știu că economia Rusiei se află în dificultate, că țara lor a devenit paria în mare parte a Occidentului și că, în curând, s-ar putea ca fiii lor să fie nevoiți să-și dea viața într-un război ale cărui obiective devin din ce în ce mai puțin credibile pe zi ce trece.
Aici se află adevăratul pericol pentru Putin, crede comentatorul.
Femeile din Moscova au reușit în cele din urmă să oblige Kremlinul să le aducă fiii acasă. Putin ar putea crea o nouă generație de mame ruse cu aceeași determinare, spune el.
Mobilizarea nu va câștiga războiul, crede fostul ofițer
Ar mai fi ceva. Fostul ofițer nu crede că mobilizarea va câștiga războiul.
O armată are nevoie de soldați instruiți corespunzător, ofițeri competenți, echipament modern și timp pentru pregătire.
Prin urmare, spune el, Putin se confruntă cu o alegere dură: să continue să alimenteze mașina de tocat carne sau să recunoască că „operațiunea sa militară specială” a eșuat.
Deocamdată, Putin nu este dispus să admită nimic, dar amenințările sale la adresa Europei sugerează un Kremlin din ce în ce mai frustrat de situația de pe câmpul de luptă și disperat să zdruncine hotărârea Occidentului, crede comentatorul.
Ce spune Ucraina
Ucraina crede că Rusia intenționează să mobilizeze încă 300.000 de trupe pentru efortul său de război, a susținut președintele Volodimir Zelenski, zilele trecute.
Conform liderului ucrainean, autoritățile ruse plănuiesc să dispună această mobilizare după alegerile parlamentare din luna septembrie.
În 2027, a spus Zelenski, Moscova ar putea mobiliza și mai multe trupe, pentru a atinge un obiectiv general de 500.000, ca parte dintr-o „mobilizare periferică”, care vizează regiunile îndepărtate ale Rusiei.
„Credem că acest lucru nu se va întâmpla în orașele centrale”, a afirmat Zelenski, în cadrul unor declarații de presă publicate duminică. „Însă nu cred că vor putea ascunde acest lucru prea bine”, a continuat el.
Alegerile parlamentare din Rusia vor avea loc în intervalul 18-20 septembrie.
Într-o perioadă în care luptele fac ravagii în zona orașului strategic Kostiantinivka, Zelenski a declarat că Rusia pierde un număr „maxim” de trupe în încercarea sa de a avansa în așa-numita centură de fortărețe formată din orașe aflate în estul Ucrainei.
Rusia a negat că ia în calcul mobilizarea, dar oamenii se tem
Oficialii ruși au negat în repetate rânduri că vor dispune o mobilizare generală pentru război.
Analiștii militari occidentali au avertizat însă de mai multe luni că o astfel de măsură va fi necesară, dacă Rusia va dori să compenseze pierderile dramatice de pe front și să escaladeze războiul care durează de prea mult timp.
Pe fondul acestor temeri, numărul rușilor interesați să emigreze ar fi crescut semnificativ în ultimele luni, potrivit unor organizații care oferă sprijin celor care se opun războiului sau se confruntă cu presiuni și persecuții în Rusia.
Proiectul pentru drepturile omului „Kovceg” a înregistrat în ultimele trei luni cu aproximativ 50% mai multe solicitări de consultanță privind plecarea din Rusia, a declarat fondatoarea organizației, Anastasia Burakova, pentru „Echo” (fostul Radio Echo Moskvî).
Din iunie, solicitările privind relocarea au cunoscut o creștere accentuată, în timp ce unele grupuri de sprijin ale organizației și-au mărit de câteva ori numărul de membri.
Serviciul Vamal Federal al Rusiei a susținut că pe 15 și 16 august au trecut în Georgia peste 19.000 de persoane, iar pe 18 august – aproximativ 20.000, cifre despre care autoritatea rusă spune că sunt mult peste nivelurile înregistrate în perioade similare în anii precedenți.
Ministerul georgian de Interne a respins însă aceste informații. Potrivit datelor sale, pe 18 august, prin Verhni Lars au intrat în Georgia 7.880 de cetățeni din diferite țări.
