Procurorii din CSM sesizează Inspecția Judiciară în cazul șefului DNA Marius Voineag după documentarul Recorder
Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele privind activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie semnalate de Recorder. Marius Voineag era acuzat că a pretins „controlul asupra dosarelor”.
„Urmează ca hotărârea Secției pentru procurori să fie transmisă Inspecției Judiciare pentru a efectua verificări, într-un termen considerat rezonabil”, transmiste CSM într-un comunicat de presă.
Inspecţia Judiciară este o structură cu personalitate juridică, care funcţionează în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi îndeplineşte, prin inspectorii judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control, în domeniile specifice de activitate, potrivit legii.
La finalul verificărilor, Inspecția Judiciară înaintează către CSM un raport privind ancheta efectuată. Dacă identifică nereguli, Inspecția Judiciară poate cere măsuri disciplinare împotriva magistratului, care vor fi votate în CSM.
Decizia de sesizare a IJ a fost luată cu unanimitate de voturi de către Secția pentru procurori din care fac parte cinci procurori: Claudiu Sandu, Daniel Horodniceanu, Emilia Ion, Cătălina Sîntion și Bogdan Staicu. Sandu a depus mărturie în documentarul Recorder și a spus că în sistemul de justiție s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”.
De altfel, Secția pentru Procurori din CSM a avut o opinie diferită decât conducerea CSM după publicarea documentarului. Ea a transmis că „legătura dintre eventualele probleme de sistem, care trebuie verificate de îndată”, și modificările aduse pensiilor de serviciu „este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder”. Mesajul procurorilor este total diferit de cel al judecătorilor din CSM, care au acuzat o campanie de „distrugere a încrederii în sistemul de justiţie” și au calificat drept „alegații” mărturiile unor magistrați din documentarul „Justiție capturată”.
Ce a dezvăluit Recorder despre Marius Voineag
Liviu Lascu, fost șef de secție militară la DNA, și o procuroare DNA care a vorbit cu Recorder sub anonimat au susținut că încă de la venirea în instituție, procuorul-șef al DNA Marius Voineag a pretins „controlul asupra dosarelor”.
„Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a povestit Lascu.
Procuroarea cu identitate protejată de Recorder a povestit că de la numirea lui Voineag ca procuror-șef li s-a cerut procurorilor de caz să îi raporteze șefului DNA fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți.
Cererile către judecătorul de drepturi și libertăți se referă în general fie la rețineri, fie la percheziții sau urmăriri de telefoane și comunicații ale celor urmăriți în dosare.
Voineag, spune documentarul Recorder, a refuzat cererea de interviu a ziariștilor.
Ce se întâmplă în DNA nu este o situație izolată, a spus același procuroare intervievată sub protecția anonimatului, cu vocea schimbată. Procuroarea a declarat că: „Starea de resemnare există în întregul sistem judiciar”.
Replica lui Voineag
Contactat de HotNews pentru o reacție după documentarul Recorder, DNA a trimis luni ordinul dat de Marius Voineag în august 2023 și dispoziția dată de Laura Kovesi în august 2013. DNA confirmă că ordinul există și-l face public. Dar instituția spune că ordinul procurorului-șef Marius Voineag are un alt înțeles și un alt efect decât susțin procurorii și că „o dispoziție similară” a dat și Laura Kovesi.
DNA susține că ordinul nu a amânat și nu a influențat etape ale urmăririi penale.
„Controlul ierarhic nu a vizat oportunitatea administrării mijlocului de probă în procesul penal. De altfel, în conținutul ordinului s-a indicat că măsurile de comunicare pe cale ierarhică se vor efectua fără a întrerupe sau afecta circuitul legal și regulamentar de sesizare al judecătorului de drepturi şi libertăți de la instanța competentă și, respectiv, punerea în executare a măsurilor autorizate”.
În plus, DNA susține că dacă cei cu care lucrează procurorii pot afla că urmează acțiuni în dosar acest lucru e normal să-l poată ști și procurorul-șef al DNA, „care are pârghia infirmării lor”.
INTERVIURILE HotNews.ro