Vom vedea sute de eoliene pe Marea Neagră? Ce fac România, Bulgaria și ce spun pescarii

România are în vigoare, încă de anul trecut, un cadru legislativ pentru dezvoltarea energiei eoliene în Marea Neagră. Guvernul încă este într-o fază de început pentru identificarea perimetrelor care ar urma să fie concesionate. În Bulgaria, deși cu un potențial tehnic uriaș, există un blocaj din cauza ezitărilor politice și a protestelor pescarilor.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Claudia Pîrvoiu (HotNews.ro) și Krasen Nikolov (Mediapool, Bulgaria)

Un raport al Băncii Mondiale asupra energiei eoliene românești din Marea Neagră, lansat în septembrie 2024, arată că pot fi făcute investiții de până la 19 miliarde de euro până în 2035 în zona românească a Mării Negre.

Raportul Băncii Mondiale indică două scenarii:

• Scenariul cu creștere redusă: Vizează 150 de turbine instalate prin 5 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției s-ar ridica la 9 miliarde de euro, capacitate instalată de 3 GW, care va asigura 16% din necesarul de energie al țării.
• Scenariul cu creștere intensivă: Vizează 360 de turbine instalate prin 7 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției va fi de aproximativ 19 miliarde de euro, capacitate instalată de 7 GW, care va asigura 37% din necesarul de energie al țării.

Niciun termen nu a fost respectat până acum, iar subiectul lipsește din discursul partidelor

Începând cu iunie 2024, în România este în vigoare Legea 121 privind energia eoliană offshore. Legea prevede unele termene pentru identificarea perimetrelor care urmează să fie concesionate, pentru emiterea unor reglementări, pentru elaborarea unei scheme de sprijin și pentru stabilirea unor taxe. Aceste termene nu au fost respectate, fiind înregistrate întârzieri.

Guvernul trebuia să aprobe, până la data de 31 martie 2025, în baza unui studiu de specialitate, lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate. Procedurile pentru studiul de specialitate trebuiau inițiate în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii privind energia eoliană offshore.

Abia în mai 2025, după aproape un an de la publicarea Legii, Ministerul Energiei a început demersurile privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore.

Acest studiu va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific.

După ce vor fi stabilite perimetrele, Ministerul Energiei va organiza o procedură de atribuire competitivă a contractelor de concesiune.

Guvernul României înregistrează întârzieri și în elaborarea unor reglementări. Legea prevede că trebuiau aprobate normele specifice privind procedurile de concesionare a perimetrelor eoliene offshore, cuantumul redevenţelor şi taxelor, precum şi schema de sprijin, până la data de 30 iunie 2025.

După ce a fost aprobată această lege, subiectul eolienelor din Marea Neagră nu a fost inclus în discursul partidelor de la guvernare. De asemenea, nu prezintă interes nici pentru cele aflate în opoziție.

Ministerul Energiei: „Au fost primite mai multe expresii de interes”

Ministerul Energiei a răspuns, la solicitarea HotNews, că a lansat, în luna mai 2025, un apel public pentru exprimarea interesului în vederea realizării studiului de specialitate privind identificarea și delimitarea perimetrelor care pot fi concesionate.

Potrivit ministerului, sunt multe „entități” interesate de realizarea studiului, însă trebuie găsite surse de finanțare pentru a fi plătite.

„În urma apelului, au fost primite mai multe expresii de interes din partea unor entități specializate, ceea ce demonstrează interesul din piață pentru realizarea acestui studiu și, implicit, pentru concesionarea de perimetre în Marea Neagră în vederea dezvoltării de parcuri eoliene”, susține Ministerul Energiei.

Acesta a precizat că a finalizat, până acum, „Termenii de referință”. Acești termeni de referință urmează a fi aprobați prin ordin al ministrului, după consultarea prealabilă a unor instituții. Potrivit legii, acești termeni de referință trebuiau aprobați în termen de 3 luni. Legea a intrat în vigoare în iunie 2024, iar trei luni s-au făcut în septembrie 2024

Legea arată că „Termenii de referință ai studiului sunt aprobați prin ordin al ministrului energiei, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu consultarea prealabilă a ACROPO, operatorului de transport și sistem, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor”.

Ministerul Energiei a precizat că „se află în etapa de identificare a surselor de finanțare, având în vedere contextul bugetar actual, în vederea demarării procedurii de contractare a studiului în perioada imediat următoare”.

Care sunt următorii pași 

Lista perimetrelor eoliene offshore va fi stabilită după finalizarea studiului de specialitate, a afirmat Ministerul Energiei.

În opinia reprezentanților instituției, „finalizarea studiului este estimată pentru anul 2026, iar propunerea listei de perimetre va fi înaintată Guvernului imediat după încheierea studiului și validarea rezultatelor tehnice”.

Procedurile competitive de atribuire a contractelor de concesiune vor fi lansate după aprobarea de către Guvern a listei perimetrelor.

Până atunci, „Ministerul Energiei colaborează cu parteneri internaționali în cadrul unui proiect de asistență tehnică (TSI) finanțat de Comisia Europeană, care are ca obiectiv elaborarea normelor specifice de concesionare, definirea procesului competitiv, stabilirea standardelor tehnice și de mediu, precum și proiectarea schemei de sprijin pentru energia eoliană offshore”, a precizat instituția.

Potrivit acesteia, toate documentele vor fi supuse consultării publice în cursul anului 2026, după care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

„Lansarea primelor proceduri competitive este preconizată pentru perioada 2027–2028, în funcție de rezultatele activităților pregătitoare”, a precizat Ministerul Energiei.

Ministerul Energiei susține că energia eoliană offshore rămâne o prioritate strategică. „Acest obiectiv este asumat în fața Comisiei Europene și reprezintă un jalon din PNRR, precum și o măsură a Planului de Guvernare”.

Pescarii din Bulgaria

Bulgaria are capacitatea de a dezvolta 116 GW de energie eoliană offshore în Marea Neagră, dar ezitările politice și rezistența pescarilor la scară mică, adică cei cu ambarcațiuni mici, blochează orice proiect. În ciuda sprijinului flotelor de pescuit comerciale și a acordurilor de cooperare regională cu România și Grecia, țara nu a adoptat încă un cadru de reglementare, punând în pericol miliarde de investiții potențiale și mii de noi locuri de muncă.

În Bulgaria a fost pregătit un proiect de lege pentru a reglementa construcția, conectarea la rețea, operarea și achiziționarea de energie de la turbinele offshore, însă s-a blocat la prima lectură în Parlament.

Partidul de guvernământ GERB se teme de protestele pescarilor la scară mică, ale restauratorilor locali și ale comunităților de coastă. În același timp, reprezentanții marilor flote de pescuit comercial și-au exprimat sprijinul pentru proiectele eoliene offshore, cu condiția desemnării unor zone clare, definirii restricțiilor și oferirii de compensații pentru limitările privind navigația navelor în apropierea instalațiilor.

Pescarii susțin că turbinele îi vor priva de mijloacele lor de trai prin limitarea zonelor de pescuit și sperierea stocurilor de pește.

„Sectorul pescuitului dorește să-și protejeze mijloacele de trai și este de înțeles”

Organizația BGFish, care reprezintă flota de pescuit comercial responsabilă pentru 60% din capturile din Marea Neagră spune că „Industria pescuitului nu este împotriva producerii de energie curată din energia eoliană offshore. Condiția este ca zonele să fie alocate corespunzător, deoarece specificul Mării Negre este complet diferit de mările nordice, unde există parcuri offshore uriașe”, prin Yordan Gospodinov, director executiv al BGFish.

Gospodinov nu-i acuză pe  pescari. El susține că protestele pescarilor la scară mică au provenit dintr-o abordare defectuoasă a reglementării, fără consultări prealabile adecvate.

„Sectorul pescuitului dorește să-și protejeze mijloacele de trai și este de înțeles să-și facă griji cu privire la parcurile eoliene din apropierea țărmului. Marea Neagră are viață doar până la o adâncime de 120-150 de metri. Acestea sunt zone de migrație pentru bancuri și pești migratori prin Bosfor. Pescarii vor să știe ce restricții se vor aplica și ce posibilități de pescuit rămân. Este clar că vor exista zone de securitate, cabluri submarine și zone în care nu pot intra”, a explicat Gospodinov.

El insistă asupra introducerii unor scheme de compensare pentru pescarii afectați, citând exemple din Marea Baltică, unde compensarea se bazează pe numărul de ani de activitate, rutele urmărite și capturi.

100 de nave de peste 12 metri

 „Acest lucru ar putea fi aplicat și în Bulgaria”, a spus el, deși a recunoscut că micii pescari fără înregistrări trasabile sau urmărire prin satelit ar fi cei mai afectați. Mulți dintre aceștia furnizează pește propriilor restaurante de pe malul mării și ar pierde accesul la materii prime dacă zonele de navigație sunt restricționate.

Bulgaria are aproximativ 100 de nave de peste 12 metri, care pescuiesc în mare parte în zone de coastă situate la 1-30 de mile marine în largul mării, a spus Gospodinov. El a adăugat că, în ceea ce privește monitorizarea atentă a Mării Negre din cauza intereselor turcești în domeniul pescuitului, Comisia Europeană ar putea contribui, de asemenea, la elaborarea reglementărilor.

Ce zone din Bulgaria au potențialul cel mai mare pentru eoliene offshore

Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) a identificat patru zone cheie de-a lungul coastei Mării Negre a Bulgariei, potrivite pentru proiecte offshore. Regiunea Shabla, în apropierea graniței maritime cu România, este considerată cea mai promițătoare pentru o implementare rapidă. Se aștepta ca aceasta să fie propusă ca un parc eolian offshore comun cu România. 

Zona are un potențial de 3-4 GW, cu factori de capacitate de 45-48% și costuri medii de 60-80 EUR pe MWh instalat, conform estimărilor CSD.

Apele din largul coastelor Varna, Obzor și Rezovo, în apropierea graniței maritime cu Turcia, sunt celelalte locații care ar putea transforma regiunile Varna și Burgas în centre pentru decarbonizarea economiei Bulgariei, susține organizația.

„Profilul energiei eoliene a Bulgariei este clar definit – bate mai puternic seara, când prețurile la electricitate cresc. Stratificarea capacității eoliene în rețea la aceste ore va reduce prețurile prin reducerea vârfurilor de seară”, a comentat Martin Vladimirov, directorul Programului Energie și Climă de la CSD, într-un interviu acordat Mediapool.

Potrivit organizației, energia eoliană offshore din apele bulgare ar putea atrage investiții între 15 și 20 de miliarde de euro și ar putea furniza energie electrică la un cost de 1,5 până la 2 ori mai mic decât noile capacități nucleare și de peste zece ori mai ieftin decât cărbunele. Această industrie emergentă ar putea crea aproximativ 27.000 de locuri de muncă până în 2035 în planificare, construcția de infrastructură, transport, instalarea turbinelor, întreținerea și servicii conexe, cum ar fi cazarea și cateringul. Afluxul de forță de muncă calificată nu numai că ar reduce șomajul, dar ar stimula și economiile locale prin injectarea de bani în comunitățile de coastă, susțin experții.

Vladimirov consideră că nu este strict necesară o lege specifică privind energia offshore, dacă ar exista voință politică.

„Chiar și fără o legislație dedicată, licitațiile ar putea fi lansate în baza legii concesiunilor, legate de condiții financiare pentru investitori, dar și de angajamente din partea statului”, a mai spus Vladimirov.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.