„Vor exista consecințe”. Apel din Germania pentru sancțiuni împotriva Israelului
Un înalt parlamentar din coaliția cancelarului german Friedrich Merz a declarat luni că Berlinul ar trebui să ia în considerare sancțiuni împotriva Israelului, inclusiv suspendarea parțială a exporturilor de arme sau suspendarea acordului politic la nivelul Uniunii Europene, informează Reuters.
Apelul lui Siemtje Moeller, vicepreședinta grupului parlamentar al Social-Democraților (SPD), reflectă o înăsprire a retoricii Berlinului împotriva Israelului, care însă nu a dus încă la schimbări majore de politică.
Moeller, al cărei partid, SPD, s-a alăturat coaliției conservatorilor lui Merz în acest an, a transmis o scrisoare adresată parlamentarilor social-democrați după ce s-a întors dintr-o vizită efectuată în Israel săptămâna trecută împreună cu ministrul de externe Johann Wadephul.
„În opinia mea, guvernul israelian nu va face prea multe fără presiuni. Dacă astfel de îmbunătățiri concrete nu se vor materializa în viitorul apropiat, vor exista consecințe”, a afirmat ea, în scrisoarea văzută de agenția Reuters.
Recunoașterea unui stat palestinian nu ar trebui să fie „tabu”, a spus ea, adăugând că declarațiile israeliene potrivit cărora nu există restricții privind ajutorul umanitar destinat Fâșiei Gaza nu sunt convingătoare.
În același timp, Moeller a cerut eliberarea imediată și necondiționată a ostaticilor încă ținuți de Hamas în Gaza. Ea a afirmat că gruparea militantă palestiniană nu trebuie să mai joace un rol în viitorul politic al Fâșiei. Hamas „trebuie dezarmată, regimul său de teroare trebuie să ia sfârșit”, a punctat parlamentarul german.
Țările occidentale și-au intensificat eforturile de a exercita presiuni asupra Israelului, Marea Britanie, Canada și Franța semnalând că sunt gata să recunoască, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie, un stat palestinian în teritoriile ocupate de Israel.
Israelul a criticat Franța, Marea Britanie și Canada, afirmând că decizia lor va recompensa Hamas.
Criticii susțin însă că răspunsul Germaniei rămâne excesiv de prudent, modelat de un sentiment durabil de vinovăție istorică pentru Holocaust și întărit de sentimentele proisraeliene din cercurile media influente, ceea ce slăbește capacitatea colectivă a Occidentului de a exercita o presiune semnificativă asupra Israelului.
Războiul din Gaza a început când Hamas a ucis peste 1.200 de persoane și a luat 251 de ostatici într-un asalt transfrontalier asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, conform bilanțului israelian.
Războiul aerian și terestru al Israelului în Gaza, o zonă dens populată, a ucis de atunci peste 60.000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din enclavă. Un număr tot mai mare de civili mor de foame și malnutriție, spun autoritățile din domeniul sănătății din Gaza, iar imaginile cu copii înfometați șochează lumea și intensifică criticile la adresa Israelului pentru restricțiile impuse intrării ajutoarelor umanitare în enclavă.
Israelul dă vina pe Hamas pentru suferințele din Gaza, dar, ca răspuns la protestele internaționale tot mai puternice, a anunțat săptămâna trecută măsuri pentru a permite accesul unei cantități mai mari de ajutoare către populație, inclusiv suspendarea luptelor, într-un anumit interval orar al zilei, în unele zone, aprobarea parașutării de ajutoare și anunțarea unor rute protejate pentru convoaiele care transportă aceste bunuri destinate populației civile din enclavă.
INTERVIURILE HotNews.ro