Vorbim mult mai puțin între noi decât acum 20 de ani. Iar cercetătorii spun că nu smartphone-ul e singurul vinovat

Un studiu realizat pe date din SUA, Europa și Australia arată că numărul mediu de cuvinte rostite zilnic a scăzut dramatic din 2005 încoace – iar efectele asupra dezvoltării cognitive și sociale abia încep să fie înțelese.

În 2005, un om obișnuit rostea aproximativ 16.600 de cuvinte pe zi. În 2019, același om vorbea doar 11.900. O scădere de 28% în 14 ani — echivalentul a 120.000 de cuvinte pierdute anual per persoană.

Sau mii de conversații care nu au mai avut loc. Acestea sunt concluziile unui studiu amplu realizat de cercetători de la Universitatea din Missouri-Kansas City și Universitatea din Arizona, publicat recent și bazat pe analiza a 22 de studii anterioare, cu peste 2.000 de participanți cu vârste între 10 și 94 de ani.

Primul reflex e să dăm vina pe smartphone și pe mesageria digitală. Și parțial e corect: perioada 2005–2019 coincide exact cu explozia SMS-urilor, a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie. Dar cercetătoarea principală a studiului, dr. Valeria Pfeifer, avertizează că tabloul e mai nuanțat.

Faptul că și persoanele de peste 25 de ani vorbesc tot mai puțin — nu doar tinerii — sugerează că schimbări structurale mai adânci sunt la lucru: mai puține gospodării multigeneraționale, declinul comunităților religioase și civice, dispariția interacțiunilor banale cu străinii — casele de marcat automate, livrările la ușă, comenzile online. Fiecare dintre aceste schimbări elimină câteva cuvinte din ziua unui om.

„Oamenii s-au bazat pe limbajul vorbit timp de peste 200.000 de ani și încă nu știm dacă o trecere spre comunicarea digitală vine cu costuri sociale.”, spune Dr. Valeria Pfeifer, Universitatea Missouri-Kansas City.

Creierul are nevoie de conversație

Miza nu e sentimentală. O conversație obișnuită e un exercițiu cognitiv intens: creierul trebuie să asculte, să proceseze, să formuleze un răspuns și să coordoneze vorbirea — totul în aproximativ 200 de milisecunde. Pfeifer spune că vorbirea dezvoltă abilități sociale fine, printre care simțul momentului potrivit pentru a interveni și capacitatea de a-ți gestiona reacțiile. Abilități care nu se cultivă prin mesaje text.

Îngrijorările sunt și mai mari când vine vorba de copii. Un studiu separat realizat la Universitatea din Texas a arătat că mamele le spun bebelușilor cu 16% mai puține cuvinte atunci când folosesc telefonul. Cercetările arată că numărul de cuvinte auzite în primii ani de viață influențează direct vocabularul și performanța școlară ulterioară.

Mai rău după pandemie?

Studiul se oprește în 2019, chiar înainte de pandemie și de explozia inteligenței artificiale generative. Cercetătorii presupun că tendința s-a accentuat în ultimii ani, dar nu există încă date suficiente pentru a o cuantifica. Pfeifer și colegii intenționează să extindă analiza de îndată ce vor fi disponibile noi înregistrări.

Există totuși și vești bune. Lingvista Valerie Fridland de la Universitatea din Nevada atrage atenția că datele trebuie urmărite pe termen mai lung înainte de a trage concluzii catastrofice. Ea semnalează mișcări concrete de rezistență: părinți care amână accesul copiilor la smartphone, școli care interzic telefoanele în clase, un interes reînnoit pentru comunicarea directă.

Iar soluția, spune Pfeifer, nu necesită mari eforturi: „Dacă fiecare dintre noi ar vorbi cu încă o persoană în fiecare zi, am putea inversa această tendință.” O conversație cu barista, cu vecinul, cu un coleg pe care de obicei îi trimiți un mesaj. 338 de cuvinte în plus pe zi. Atât ar fi de ajuns.