Vosganian: Mi se pare corect ca taxa auto sa sa plateasca in functie de valoarea masinii

• Ministrul finantelor, Varujan Vosganian, afirma intr-un interviu pentru HotNews.ro si BBC ca a propus, iar primul ministru ar fi acceptat, ca taxa auto pentru masinile second hand sa se plateasca pe viitor in functie de valoarea masinii. Astfel, cu cat o masina este mai veche si ii scade valoarea de piata, cu atat taxa sa fie mai mica, a explicat ministrul finantelor.

• Vosganian anunta ca pretul gazelor o sa creasca, dupa 1 ianuarie 2008, cu o singura cifra. El sustine ca bugetul pe 2008 aloca sume mari pentru investitii, ca anul viitor salariile vor creste cu 20% si ca 2006 si 2007 sunt “cei mai buni ani economici din istoria Romaniei”.

• Vosganian sustine ca bugetul pe 2008 nu este afectat de concesiile sociale facute PSD si ca proiectul de lege a trecut de Parlament in proportie de 98% in forma propusa de Guvern. Ministrul finantelor a admis ca exista si riscuri, semnalate de analistii straini, si a declarat ca daca deficitul de cont curent se mentine la nivelul de acum, din 2010 nu va mai putea fi sustinut.

Rep: Ce a avut de negociat Marian Oprisan cu Bogdan Olteanu pe tema bugetului de stat?

Varujan Vosganian (V.V.): Eu nu stiu ce au avut de negociat, discutiile mele au fost institutionale cu grupurile parlamentare, dintre toate un singur grup parlamentar n-a participat la aceste consultari, grupul Partidului Democrat.

Celelalte au participat la discutii si mi se pare ca propunerile au fost rezonabile si cand spun rezonabile nu ma gandesc numai la destinatiile sumelor solicitate, dar si faptul ca aceste solicitari s-au facut in limitele pe care noi deja le acordasem principalelor domenii si a fost vorba de realocari.

Asadar, in buget, eu am stat tot timpul pe scena, discutiile au fost transparente si publice, nu stiu ce s-a intamplat in culise sau daca s-a intimplat cu adevarat ceva.

Rep: Nu puteti sa spuneti ca nu stiti. Este colegul dvs. de partid, domnul Olteanu, stim ca a discutat cu domnul Oprisan pentru o suma de cinci sute de miliarde la Consiliul judetean Vrancea.

V.V.: Cincizeci de milioane de lei noi inseamna cam 13 milioane de euro, eu am avut de prezentat un buget cu cheltuieli de 53 de miliarde de euro.

Rep: Dar e firesc sa existe astfel de discutii?

V.V.: Va rog sa-i intrebati pe ei doi.

Rep: Va intreb pe dvs.

V.V.: Daca e firesc sau nu… In principiu, intre parlamentari se pot face orice discutii, de la discutii la o cafea, pina la discutii intr-un birou. A interzice unor parlamentari sa-si exprime punctul de vedere sau sa discute cu lideri regionali despre buget, mi s-ar parea extrem de ciudat.

Tot ceea ce pot sa va spun este ca, la nivelul bugetului, la nivelul parlamentului, noi am avut consultari permanente cu comisiile reunite si, inca o data va repet: eu discut de 53 de miliarde de euro si dvs. ma intrebati daca doi parlamentari sau un parlamentar si un lider regional au vorbit de o suma de 13 milioane de euro.

Rep: Eu va intreb daca astfel de discutii sunt firesti.

V.V.: Astfel de discutii sunt firesti intre oameni politici. Doi oameni politici pot aborda orice discutii doresc sa abordeze. Romania este o tara democratica in care fiecare isi poate spune punctul de vedere.

“Eu n-am dat la PSD nici un ban”

Rep: Presa scrie, domnule ministru, ca PSD a negociat si a obtinut la aceste negocieri, undeva la 60-70 milioane de euro pentru administratiile locale.

V.V.: Eu vreau sa fiu foarte sincer cu dvs: nu cunosc in interiorul bugetului nici un ordonator de credite bugetare, nici primar, nici secundar, cu numele de PSD. Cata vreme eu nu am un astfel de ordonator de credite bugetare in buget eu nu inteleg intrebarea dvs. Deci, eu n-am dat la PSD nici un ban.

Rep: Dar ati negociat la Vila Lac 2, de pilda, cand au avut loc discutiile, acum trei saptamini, cu dl. Geoana si alti lideri PSD, ati discutat despre bani pentru administratiile locale PSD?

V.V.: Am avut discutii cu toate grupurile parlamentare, chiar astazi, cu o ora inainte de votul bugetului, am avut discutii cu liderii unui partid parlamentar. Dar, va rog, nu, nu-mi cereti sa va spun toate itinerariile logistice ale dezbaterilor, pentru ca mie mi se pare ca e cu totul neinteresant. Chestiunea este ca orice ministru al finantelor responsabil trebuie sa discute cu parlamentul. Faptul ca parlamentul aduce amendamente este normal, pentru ca altminteri daca am nega parlamentului acest drept, nu vad de ce ar mai trece bugetul prin parlament, l-am putea da prin ordonanta de urgenta, de aceea zadarnic incercati, in legatura cu bugetul, sa ma duceti intr-o zona a conspiratiilor, intr-o zona a deturnarilor, pentru ca nu veti reusi. Repet, vorbim de 53 de miliarde de euro, si dvs. ba ma intrebati de 10 milioane, ba ma intrebati de 60 de milioane, iar eu va vorbesc de 53 de miliarde de euro. Nu cunosc, repet, nici un ordonator de credite bugetare cu numele PSD.

Rep: Domnule Rudnitchi, negocierile pentru buget s-au purtat transparent, am avut o negociere cum spune domnul ministru Vosganian, institutionala, sau o negociere in spatele cortinei?

V.V.: (intervine Vosganian) Cum definiti dvs. negocierile in spatele cortinei sau in fata cortinei?

Rep: Cele de la Vila Lac 2, de pilda, domnule ministru.

V.V.: Daca ar fi avut loc negocieri numai in incinta parlamentului erau transparente, ar fi trebuit sa se faca cu presa?

Rep: Pai nu, dar nu a anuntat nimeni ce s-a negociat acolo. Dupa discutiile cu dl. Geoana nu stim ce ati discutat pe tema bugetului. Am aflat ca ati discutat pe tema bugetului, dar nu am aflat ce.

Constantin Rudnitchi (C.R.): Domnule ministru, dati-mi voie… nu stiu, a fost o intrebare, raspund foarte scurt. Eu as spune asa; au fost niste…

V.V.: …dar cu PRM stiti ce am discutat?

Rep: Nu, pentru ca nu ne-ati spus.

V.V.: … dar cu PC stiti ce am discutat? Dar cu UDMR stiti sau cu minoritatile stiti? Nu stiti, va spun eu ce am discutat: cu aceste grupuri parlamentare: am discutat despre buget, despre optiunea acestor formatiuni. Aceste formatiuni, functie de orientarea lor, au avut anumite optiuni, grupul minoritatilor legat de finantarea minoritatilor, grupul Partidului Romania Mare a avut optiuni legate de unele finantari culturale si religioase, mai ales pe zonele in care locuiesc romani in minoritate, Partidul Social Democrat a avut anumite optiuni de natura sociala privind alocatiile pentru copii, bursele sociale.

Rep: Pentru administratiile PSD au cerut bani?

V.V.: …sau.. pensiile …o clipa… sau pensia urmasului supravietuitor…

Rep: Pentru administratiile PSD au cerut bani?

V.V.: …in legatura cu administratiile, exista un numar destul de mare de amendamente care apartin parlamentarilor tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv ai Partidului Democrat. Ele se refera fie la alocari pentru consiliile judetene, fie la alocari pentru scoli, pentru biserici, deci sunt sume considerabile. Indiferent cui aloci banii, ca e vorba de un judet condus de un presedinte al partidului PSD sau al unui presedinte apartinand altui partid. Banii nu merg in buzunarele partidului, banii merg catre comune si merg catre scoli, catre drumuri. Deci tentativa aceasta de a socoti ca…

C.R.:. Aici e o afirmatie interesanta. Numai putin, domnule…

V.V.: A cere bani pentru un judet inseamna bani care se duc catre un partid…

C.R.:..sa mai raminem un pic pe aceasta idee. E clar ca dupa parerea mea s-a negociat usor cu spatele la zid din motive politice, pentru ca, iata, asta era situatia politica…

Rep: Cu spatele la zid, domnule Rudnitchi, adica guvernul tinut cu spatele la zid de catre PSD.

C.R.: Da, da. Si sigur ca de aici aceasta senzatie de buget care a facut concesii sociale, foarte multe vizavi de cererile PSD. Mai departe s-a trecut in faza doi si am ajuns la un buget electoral, asa numit. Dar e foarte important ceea ce spunea domnul Vosganian mai devreme. Cornul si laptele, stim foarte bine, in urma cu cativa ani, a nascut o gramada de situatii in care firme ale unor apropiati ai PSD la acel moment, ei faceau cornul si laptele. Acum avem o extindere a cornului si a laptelui. Nu vom ajunge oare ca, eu stiu, firmele din judet ale lui x sau ale lui y, sa zicem ale unui partid sau altul, totusi sa beneficieze, de aceste programe?

Rep: Asta una la mina, domnule Rudnitchi. Si doi, daca administratiile PSD, primari, consilii judetene in primul rand, primesc mai multi bani fata de alte partide, nu e favorizat PSD in campania electorala de la locale de anul viitor?

V.V. (intervine Vosganian): In primul rand, mie mi se pare ca daca eu as raspunde intrebarii dvs cu o preocupare catre acest lucru, atunci inseamna ca as pune intregul buget intr-un mare pericol, pentru ca atunci m-as gandi: banii care se duc la Ministerul Transporturilor si care urmeaza, prin licitatii, sa fie alocati unor firme, oare firmele acelea carui partid ii apartin?

Banii care merg la Ministerul Lucrarilor Publice pentru pietruiri de drumuri sau pentru cladiri ANL se vor duce cu siguranta catre firme. Oare catre ce fel de firme se duc? Informatizarea sistemului nostru la MEF se va face cu niste firme, care de la ce partid sunt?

Dvs. nu va dati seama ca induceti o viziune bolnavicioasa, pe care daca o asculta un reprezentant al Comisiei Europene va zice ca Romania este o tara in care banii, in loc sa circule prin trezorerii, circula prin birourile politice ale partidelor? Si va mai spun ceva: vorbiti in permanenta de negocieri PSD – PNL legate de buget.

Faceti o socoteala a tuturor amendamentelor grupurilor parlamentare PSD pe protectie sociala, care, dupa opinia mea, nu depasesc 70 – 80 de milioane de euro, si acuma comparati cu bugetul pentru protectie sociala, care este de aproape 12 miliarde de euro.

Deci eu, ca ministru al finantelor, va vorbesc de o viziune intemeiata pe 12 miliarde de

euro, si dvs. in loc sa vorbiti cu mine despre acest lucru, incercati sa dati acestui buget un alt profil, ma duceti la o suma care este sub 1% din intregul domeniu al protectiei sociale.

Rep: Adica spuneti…

V.V.:… deci pot sa va spun ca acest buget, in proportie de cel putin 98%, a trecut prin parlament asa cum l-a adoptat guvernul. Si atunci eu va intreb: acest buget este expresia vointei guvernului.

Rep: Sau a vointei PSD?

V.V.: Sau a vointei unor grupuri parlamentare?

Rep: Pentru ca PSD a impus bani mai multi pentru profesori, bani pentru cornul si laptele program extins, bani pentru pensii, cresteti salariul minim. De unde veti lua bani, domnule ministru?

V.V.: Domnule, eu nu stiu, la salariul minim, eu va jur ca nu cunosc vreun membru PSD care sa fi participat la negocieri. Eu am negociat cu reprezentanti ai sindicatelor si ai partidelor…

Rep: Bun, pentru celelalte impuse de PSD, pentru concesiile sociale.

V.V.: Eu nu inteleg ce inseamna impus de PSD. Partidul National Liberal a decis majorarea alocatiilor pentru copii de la 25 de lei la 32 de lei. Ulterior, in parlament s-a facut o noua majorare, de la 32 la 40 de lei. Vreti sa spuneti ca solicitarea PNL catre guvern, de majorare, a fost o solicitare odioasa, o solicitare demna de a fi condamnata? Nu. A fost optiunea Partidului National Liberal. A mai existat o alta optiune a grupurilor PSD si atunci amindoua au fost acceptate de Parlament. Fiecare exact cu aceeasi suma.

Rep: Bun. Dar intrebarea e: bani mai multi pentru pensii…

V.V.: Stimate domn, zadarnic incercati sa ma duceti…

“Salariile in 2008 vor creste cu 20%”

Rep:…de unde veti lua bani? Asta e intrebarea.

V.V.: Dar nu sunt bani mai multi pentru pensii fata de ceea ce am prognozat, nu sunt bani mai multi. Pot sa va spun ca de la 1 noiembrie, noi am decis sa devansam majorarea de la 1 ianuarie pe nivelul salariului salariului mediu pe economie brut din 2007. Pe noiembrie si decembrie am aplicat si masurile de largire a bazei de impozitare si s-a dovedit ca pe aceste doua luni bugetul de asigurari sociale este sustenabil.

Anul viitor, la 1 ianuarie, mai avem o majorare ce vine din cresterea salariului mediu pe economie, deci mai este o crestere de cel putin 7,5%. Inca o crestere de la 1 ianuarie. Dar in conditiile acestea, pe parcursul anului 2008 si salariile vor creste.

Castigul salarial va creste cu cel putin 20%, deci daca am avut sustenabilitate in noiembrie si decembrie, vom avea cu siguranta si din ianuarie pina in decembrie viitor.

Rep: Domnule Rudnitchi, exista acoperire in buget pentru toate cheltuielile sociale angajate in bugetul pe 2008?

C.R.: Exista, dar in conditiile unui deficit considerat mare atat de FMI, de agentiile de rating, oarecum si de Comisia Europeana. Mai am un scurt comentariu: si anume, avem cheltuieli sigure, adica, iata, toate aceste cheltuieli sociale, si avem venituri nesigure, pentru ca totusi bugetul este construit pe o ipoteza, pe ipoteza unei cresteri economice importante, pe faptul ca se vor primi la buget aceste venituri.

Rep: Blana ursului din padure, domnule ministru?

V.V.: Domnule Rudnitchi, dar credeti dvs, ca vreodata ar putea fi un buget construit altfel decat pe venituri prognozate si pe cheltuieli sigure?

C.R.: Intrebarea e cat de optimiste sunt totusi aceste, hai sa spunem, venituri bugetare, cresterea economica pe care s-au bazat aceste venituri.

V.V.: Stimati domni, in 2007 am pornit cu un deficit de 2,7 in parlament. Mi-e greu sa va fac acum o estimare clara, dar pe exercitiul lui 2007 am coborit cu cel putin 1% acest deficit. Exista instrumente la nivelul Ministerului Economiei si Finantelor de a disciplina mediul bugetar fiscal. In primii 17 ani s-au acumulat o seama de disfunctionalitati. Exista unele necorelari intre indicatorii de eficienta pe politici publice. Aceasta actiune va continua si in 2008. Acesta este un prim instrument pe care-l avem. Avem si alte instrumente astfel incat sa putem pastra in permanenta o corelare intre venituri si cheltuieli si sa ne pastram in deficitul pe care l-am prognozat, ba chiar sa-l reducem pina la sfirsitul anului 2008.

Rep: Deficitul comercial al Romaniei, si asta o scrie Washington Times, pe 17 noiembrie, spune asa, ca a fost de 10 miliarde de dolari anul trecut, a fost acoperit de investitiile straine directe…

V.V.:…de cont curent…

“Investitiile straine se ridica in 2007 la 7 miliarde de euro”

Rep:…in valoare de 9 miliarde de dolari, scrie Washington Times, dar spune ca in acest an, deci pe 2008, acest lucru nu se va mai repeta. Adica investitii straine n-o sa mai prea avem, bani in Romania n-o sa mai intre, poate ca unii o sa si plece. Si atunci, pe ce va bazati optimismul?

V.V.: In primul rand ca cifrele nu sunt corecte, investitiile – asta ca sa vedem cat de corecta este viziunea Washington Post – am avut investitii de 9 miliarde de euro si nu de dolari, deficitul comercial a fost mult mai mare, probabil ca va referiti la deficitul de cont curent, iar deficitul de cont curent a fost si el mai mare de 10 miliarde de dolari.

Dar nu stiu la ce va referiti cand spuneti ca investitiile straine vor fi mai mici anul acesta, pentru ca daca scoatem privatizarea Bancii Comerciale – nu poti in fiecare an sa privatizezi o banca comerciala – cifra la 31 octombrie era de 6 miliarde de euro, in conditiile in care in octombrie am avut 900 milioane de euro. Noiembrie si decembrie, nu stiu acum cifrele, o sa vi le dau in ianuarie.

Dar, in mod traditional, noiembrie si decembrie nu sunt mai mici decat lunile septembrie-octombrie, deci noi estimam cel putin 7 miliarde de euro investitii in 2007, or 7 miliarde de euro este egal cu 2006, cel mai bun an economic al Romaniei, mai putin privatizarea BCR, si cu mult mai mult decat in toti ceilalti ani buni de pina acum. De aceea eu, sincer, nu inteleg aceasta calificare ca 2007 a fost un an rau din punct de vedere investitional. Deci, o sa avem cel putin 7 miliarde de euro pe intregul an 2007.

C.R.: Cei de la Washington Times vorbesc totusi despre cifrele absolute. Sigur ca da, dar pina la urma in valoare absoluta e o scadere a investitiilor straine. Mi-e teama ca va fi si anul viitor la fel…

V.V.: Domnule Rudnitchi…

C.R.: De ce? pentru ca Europa are problemele ei, uitati-va la Europa.

V.V.: Dvs. sunteti analist, Washington Post e departe si probabil ca cineva are un oarecare interes ca, daca nu face emisiuni de titluri, sa nu existe o prognoza foarte favorabila pe Romania sau poate ca Washington Post…

Rep:…Times…

V.V.: Washington Times? Ma rog … Washington Times a avut anumite surse in Romania. Eu, ca ministru al economiei si finantelor, si va recomand sa faceti si dvs la fel, domnule Rudnitchi, sa faceti o prezentare a Romaniei pe cifre absolute si sa faceti o prezentare a Romaniei pe tendinte structurale, pentru ca eu nu pot conduce Romania numai pe seriile de date, ci pe tendintele structurale.

De exemplu, daca in 2007, am avut o crestere de 6%, dar am avut o scadere a productiei agricole cu 20%, eu nu pot sa ma gandesc ca in afara productiei agricole am avut pe toata tara o crestere de 8%. Deci cresterea in Romania, scotand impactul secetei, adica scaderile din agricultura si restrangerea pe productia hidro, a fost de 8,1%. Asta este tendinta structurala a Romaniei pe industrie, pe constructii, pe servicii.

Rep: Dar aveti si semnalele externe de care a pomenit domnul Rudnitchi, si vorbim de analistii din afara care atrag atentia ca in Romania lucrurile nu mai merg atat de bine ca inainte, investitorii nu mai vin atat de mult ca inainte, deficitul de cont curent creste si inflatia cresc.

V.V.: Eu, spre desebire de cei care atrag atentia, eu trebuie sa acord atentie conducerii tarii. Si in aceasta privinta optiunea mea este sa imbunatatesc perspectiva. In aceste conditii pot sa va spun ca am si aprobat scheme de ajutor de stat, am si luat masuri de reducere din nou a fiscalitatii, si eu imi manifest speranta ca Romania anului 2008 va inlatura aceste asteptari pesimiste ale unora. Eu va amintesc…

Rep: Dar cum merg impreuna, domnule ministru, reducerea fiscalitatii cu amplificarea masurilor de ordin social care inseamna bani mai multi. Deci luati mai putin bani, dar cheltuiti mai mult. Cum puteti face asta, mentinand Romania in parametri de stabilitate economica?

V.V.: In 2004 am redus impozitul pe venit, de la o medie de 24,7% la o cota unica de 16%. Am redus impozitul pe profit de la 25% la 16 %, nu am majorat TVA si am ajuns cu veniturile bugetare in termeni euro de la 18 miliarde la 47 miliarde , iar cheltuielile de la 19 miliarde la 53 de miliarde de euro. Iata ca realitatea a dovedit ca, daca o respecti si daca ii dai functionalitate de piata, raspunde favorabil.

Rep: Va functiona, domnule Rudnitchi, si anul viitor mecanismul acesta evocat acum de ministrul Vosganian?

C.R.: E o intrebare buna. De ce? Intrebarea e daca nu cumva si-a consumat efectele aceasta scadere de taxe…

V.V.: Pai, aceasta scadere si-a consumat efectele.

C.R.: Si mai e o intrebare…

V.V.:…numai ca noi acuma, stimate domnule Rudnitchi, noi acuma avem in vedere alte tipuri de efecte.

Rep: Lasati-l, va rog…

V.V.: Am redus CAS-ul…

Rep: lasati-l sa raspunda…

V.V.: … dar am avut alte masuri de largire a bazei de impozitare la impozitul pe venit.

C.R.: De acord, si mai e o problema legata de urmatoarea situatie: zona europeana are probleme legate de inflatie, stim foarte bine. Iata: cea mai mare inflatie din ultimii 7 ani. Are probleme cu faptul ca aceasta crestere economica nu va mai fi atat de mare ca in ultimii ani si, cel mai important, Romania depinde foarte mult de importuri. Or, noi vom importa sigur si problemele din zona europeana.

Rep: Adica ce s-a intimplat in Ungaria acum un an de zile risca sa se intimple in Romania?

C.R.: Asta e un scenariu, hai sa-l numim pesimist, nu ca e pesimist, dar nu e niciodata imposibil, nu?

V.V.: Sunt cu totul de acord cu Dvs. ca atunci cand administrezi Romania, trebuie sa ai in vedere toate aceste componente. Adica, sa-ti inventariezi riscurile. Si, daca-mi permiteti, eu v-as evoca si alte riscuri, pe care dvs. nu le-ati evocat. Sunt constient de ele. Daca nu eram constient de aceste riscuri, nu fortam…

Rep: Ce alte riscuri mai sunt?

V.V.: Eu zic fiecare sa-si faca meseria lui. Eu daca evoc toate aceste riscuri, creez anticipari negative si anticiparile negative ar putea sa duca la realizarea riscului fara ca el altminteri sa fi fost ca atare. De pilda, daca eu dau semnale, adica daca spun: in situatia cutare, am putea sa avem efectul cutare, a doua zi se va spune: ministrul anunta ca o sa se intimple cutare.

C.R.: E perfect. Am o singura chestiune…

V.V.: … sunt de acord ca si deficitul de cont curent, daca dupa 2010 se mentine la acest nivel, creeaza un risc, nu va mai putea fi sustinut. Sunt de acord si ca banii pe care ii trimit romanii de afara au efecte pozitive, dar creeaza si presiuni pe cursul de schimb. Sunt de acord ca daca iesim din marja 33,5 – 35 in cursul de schimb avem efecte perverse, daca urcam peste 3,5 avem efecte proaste pe deficitul comercial, daca scade sub 3,3 avem efecte slabe pe exporturi. Am in vedere toate aceste riscuri. Diferenta este insa ca dvs. le puteti semnala, iar eu trebuie sa navighez printre ele.

„Pretul gazelor va creste dupa 1 ianuarie cu o singura cifra“

C.R.: O singura chestiune, foarte scurta. Cum spuneti dvs. ca anul viitor gazele naturale vor creste cu o singura cifra, si iata vine…

Rep: Dar cat e pretul la gaze acuma, apropos, domnule ministru?

C.R.: Depinde, in exterior e 300…vine EON si zice crestem cu 30%. E o diferenta enorma de la 30% la o cifra..

V.V.: Discutia a fost legata de 1 ianuarie. Eu am spus ca de la 1 ianuarie vor creste cu o cifra, dansii au spus ca o sa creasca cu 10%. A fost o informatie de presa ca vom creste cu 16% si dansii au anuntat ca pe parcursul anului ar trebui sa creasca cu 30%.

Rep: Deci cu cat cresteti de la 1 ianuarie? Cresc preturile la gaze sau nu cresc?

V.V.: De la 1 iauarie vom creste cu o singura cifra. Este un nivel suportabil si care, cel mai probabil, va fi sub rata analizata a inflatiei. Ce se va intampla dupa martie este si consecinta evolutiei pietelor internationale.

C.R.: “anul viitor, tinta de inflatie de 4% va fi depasita”

Rep: Domnule Rudnitchi, anul viitor inflatia va manca banutii pe care ii da in plus, sau spune ca ii da in plus domnul Vosganian, diferitelor categorii sociale?

C.R.: Sigur, in functie de categoria sociala, inflatia va minca din banii nostri, depinde mult de categorii sociale, dar eu va mai spun un singur lucru, mi-e teama ca vom rata si tinta de anul viitor de inflatie.

Rep: Care este de…tinta de inflatie?

V.V.: 4,5

C.R.: 4.

Rep: Unde credeti ca o sa ajunga tinta de inflatie?

C.R.: e greu de spus…

V.V.:…e greu de spus…

C.R.: V-am spus ca o sa fie depasita.

V.V.: Va facem vice-guvernator la Banca Nationala daca stiti. Romania intr-adevar este si sub impactul unor factori conjuncturali, dar in acelasi trebuie sa vedem si care este evolutia structurala, trebuie sa vedem care este structura produsului intern brut, cat cresc serviciile, cat se fiscalizeaza, cu cat cresc veniturile ca procent in produsul intern brut. Din perspectiva asta, 2006 si 2007, luati impreuna, sunt cei mai buni ani economici din istoria Romaniei.

“2006 si 2007 sunt cei mai buni ani economici din istoria Romaniei”

Rep: Dar 2008?

V.V.: Faptul ca 2006 si 2007 sunt cei mai buni ani economici ai romanilor si ca guvernarea – acum ma refer numai la un an de cand sunt eu ministru – a fost constienta de riscuri si a navigat si la deficitul bugetar si la preturi reglementate de asa natura incat sa evite riscurile sau sa le minimizeze, inseamna ca aveti in fata un partener care este constient de toate lucrurile asta si sa aveti incredere ca asa cum am facut asta o sa facem si anul viitor si rezultatele vor fi in orice caz, daca ceva se va intimpla inseamna ca n-a putut fi evitat. Opinia mea este insa ca in anul viitor, daca vom avea un an climateric normal, ne vom respecta tintele.

Rep: Pe scurt: buget pe 2008 prudent sau electoral?

C.R.: Mai degraba electoral.

Rep: Pe ce va bazati cand spuneti asta?

C.R.: Ma bazez pe ce spuneam un pic mai devreme. Si anume aceste cheltuieli sociale sunt sigure, le vom face, sunt prinse in buget. Problema este cate venituri vom primi si mai e o intrebare: cate cheltuieli pentru investitii vom face. Aici este pina la urma drama, asta e parerea mea, marea problema, pentru ca, iata, nu avem cheltuieli pe investitii

Rep: Adica e o necunoscuta asta, spuneti.

C.R.: Da.

“In 2008 am alocat 8 miliarde de euro pentru investitii”

V.V.: In anul 2008 am alocat intre 7-8 miliarde de euro pentru investitii, ceea ce la un PIB de o suta si ceva de miliarde este considerabil.

C.R.: Si pentru cheltuieli sociale?

V.V.: Pentru cheltuieli sociale mai mult. Pentru cheltuieli sociale…

C.R.: E firesc, pina la urma, sa existe…

V.V.: Da. pentru cheltuieli sociale aproape 12% din PIB, deci ne ducem la 16-17 miliarde, dar ganditi-va ca aici intra toate pensiile…

Rep: Domnule Vosganian, o masura de dreapta pur-sange in acest buget pe 2008.

V.V.: Da, am auzit ca unii colegi spun ca de cand sunt ministru nu am luat masuri de dreapta. Pai, va dau eu una de ieri: succesul de la listarea Transgaz, care, fara falsa modestie, listarea Transgaz mi se datoreaza in mare masura. Pai, dar v-am spus adineaori: avem pentru investitii, cel mai mare procent, nu alocare, de alocare nu mai vorbim. Alocarile pentru investii in 2008, in termeni euro, sunt de trei ori mai mari decat in 2004. Am marit banii pentru investitii si am redus impozitele.

Rep: Care impozite?

V.V.: CAS-ul cu 6 procente. Este enorm.

Rep: Pai, stati putin, stati putin. L-ati redus cu 6 procente cand Romania e pe lista tarilor cu cele mai multe taxe si impozite!

V.V.: Stimate domn, dvs.m-ati intrebat de masuri de dreapta. Si eu v-am spus doua masuri foarte importante de dreapta. Nu puteti sa contestati aceste masuri de dreapta prin faptul ca eu am mostenit multe impozite. Pentru acele impozite pe care le-am mostenit, eu am facut un inventar si acum incep, incetul cu incetul, sa le comasez si sa le elimin. Dar asta nu se face prin legea bugetului. Legea bugetului nu este o lege fiscala.

Propunerea lui Vosganian: “cu cat ii scade valoarea de piata a unei masini, scade si valoarea taxei”

Rep: Taxa auto. Stiu ca va place subiectul asta.

V.V.: E un subiect foarte drag mie.

Rep: Aveti in bugetul pe 2008 prevazute sume in caz ca va trebui sa dati banii inapoi?

V.V.: Eu nu pot sa am in vedere sume in caz ca dau bani inapoi….

Rep: De ce?

V.V.:Pentru ca orice suma trebuie sa aiba la baza un temei legal. Or, eu in clipa de fata nu am un temei legal. Exista unele sentinte judecatoresti care nu sunt definitive, deci nu constituie pentru mine un temei legal in clipa in care exista recurs si nici macar in aceasta situatie nu voi sti, pentru ca depinde foarte mult, una este daca se elimina complet taxa, alta este daca se accepta o alta taxa, aceasta taxa pentru poluare…

Rep: Atunci este foarte interesant. Daca anul viitor, luam ipoteza asta, aveti o sentinta definitiva pe returnarea taxei auto, de unde va fi platita ea inapoi?

V.V.: Daca exista orice astfel de actiune, ea se plateste in momentul in care este din taxa, eventual, primita pina atunci, deci taxa din taxa…

Rep: Dar cine plateste banii astia? Cine ii va returna, daca se va pune problema asta?

V.V.: Eu zic asa: hai sa discutam atunci, pentru ca a lansa ipoteze, a ma pune pe mine sa raspund la ipoteze ne duce la aceasta ispita ca cei care ne asculta vor crede ca lucrul deja s-a intimplat. Si, sincer, nu inteleg aceasta campanie care se duce in ideea ca returnarea taxei este o mare victorie a societatii civile. Nu stiam ca societatea civila are ca obiectiv sa faca ca-n Polonia, sa aduca un milion de masini mai vechi de zece ani, dar, ma rog, eu, in privinta asta…

Rep: Cine a zis asta, ca e victorie a societatii civile?

V.V.:Chiar unele gazete s-au oferit sa-i sfatuiasca pe romani cum sa-si ceara banii inapoi…

Rep: Dreptul lor, pina la urma…

V.V.: …da, pot sa va spun in privinta asta, ca depinde foarte mult de decizia finala care se va lua.

Rep: Un cititor Hotnews va intreaba: Dvs. domnule ministru, spuneti ca taxa va fi mai mare la masinile noi pentru ca polueaza mai mult timp, primul ministru spune ca taxa va fi mai mare la masinile vechi care polueaza mai mult…

V.V.: Nu, nu cred ca spune asta.

Rep: si, daca taxa ramine, cum se va stabili marimea ei?

V.V.: Nu cred ca premierul a spus asta. Cred ca premierul a spus ca in momentul de fata taxa la masinile vechi este mai mare pentru ca ele polueaza mai mult. Dar viziunea pe care am propus-o si pe care primul ministru a acceptat-o, si fiindca e vorba de o taxa care se plateste o singura data, este aceea de a se plati functie de capacitatea de poluare a masinii pe durata sa de viata.

Propunerea pe care am facut-o se refera la faptul ca o masina, cu cat ii scade valoarea de piata, la aceeasi cilindri, la aceeasi marca, ii scade si valoarea taxei. Deci mie mi se pare corect asa, nu stiu de ce Camera Deputatilor in 2006 a dat o alta formulare, dar mie mi se pare corect ca taxa sa fie in corelare cu valoarea masinii si atunci cred ca aceasta tema se va absorbi.