Voturile din strainatate, la nemti si la romani

Momentan, pentru germanii din strainatate nu exista o lege electorala valabila. Curtea Constitutionala din Karlsruhe a decis in vara acestui an ca legea de pana acum e discriminatorie. Asa ca, pana la elaborarea noii legi, Auslandsdeutsche sunt exclusi principial de la vot. Guvernul si Parlamentul german trebuie sa lucreze repede, caci altfel peste un milion de germani nu-si pot exprima un drept constitutional la alegerile parlamentare din 2013. Si legea electorala din Romania e restrictiva pentru romanii din strainatate, inca din 2008.

Curtea Constitutionala (CC) germana a dat verdictul de neconstitutionalitate a prezentei legi care reglementeaza dreptul la vot al cetatenilor germani care traiesc peste granitele statului federal, la 4 iulie 2012. Decizia a fost luata la trei ani de la plangerea inaintata in instanta de doi cetateni germani care locuiesc in Belgia. Repercursiunile deciziei CC asupra dreptului de vot al germanilor din strainatate a fost publicat in 4 septembrie 2012, in Ghidul electoral federal.

In sentinta CC se mentioneaza explicit ca alegerile parlamentare din 2009 nu isi pierd valabilitatea. Dat fiind faptul ca noile alegeri parlamentare din Germania au loc in toamna anului viitor, este insa evident ca e nevoie de o rapida revizuire la nivel legislativ.

Cum devine cazul german? Una dintre conditiile de inscriere in listele electorale ale cetatenilor germani de peste granite era sa fi locuit neintrerupt inainte de alegeri, timp de trei luni, pe teritoriul federal. Legea a fost de mai multe ori modificata, s-a ajuns la conditia de a fi locuit „candva“, de la nastere, trei luni in Germania. Adica sa fi avut domiciliul stabil, inregistrat la o primarie germana, pentru acest interval de timp, ca dovada de „impamantenire“ (Sesshaftigkeit).

Aceasta conditie n-o indeplineau cei doi nemti care locuiau in zona frontaliera din Belgia si nu avusesera niciodata domicilul stabil in Germania. Insa fiind informati despre viata politica din Germania si dorind sa participe activ prin votul lor la configurarea spectrului politic de la guvernare, cei doi reclamanti carora votul le fusese refuzat in 2009 au trecut prin diferite instante, pana cand Curtea Constitutionala germana a decis in favorul lor. Prin aceasta decizie, care considera conditia de minima durata de domiciliu ca discriminatorie, legea electorala in forma ei actuala a fost data peste cap.

Unde a fost „buba“? Legea electorala din Germania se bazeaza pe prezumtia ca votul este expresia unei decizii politice constiente si rezultate in urma unei informari politice, economice, sociale si culturale adecvate. Aceasta presupune contactul cu tara, macar pe timp limitat. Ca legea era lacunara, o dovedeste conditia celor „trei luni“. Caci daca un bebelus s-a nascut in Germania, din parinti cu cetatenie germana, care dupa trei luni au emigrat in Venezuela, nu inseamna ca el, ca cetatean german cu drept de vot, este e la fel de informat ca unul traitor in patrie.

Gresit, zic unii. Caci prin mijloacele moderne de informare, orice cetatean german, din orice punct de pe glob, poate fi la curent cu ce se intampla in tara si poate, prin votul lui „constient si informat“, contribui la configurarea esichierului politic din tara sa.

Extrapoland la votul pentru Parlament din Romania. E un vot uninominal, pe colegii, unde fiecare roman poate vota in colegiul caruia ii este arondat. Romanii din strainatate voteaza in colegiile pentru Diaspora, care acopera tot mapamondul. Conditia de participare la vot (in afara celei de varsta legala, abilitate mintala si legala) este domiciliul sau resedinta pe raza unei anumite tari. De remarcat, nu a unui anumit colegiu. Caci un elector din Franta nu poate vota in Germania, desi colegiul electoral e acelasi.

Electorii romani din strainatate nu-si aleg reprezentanti ca toti ceilalti romani, ci senatori si deputati pentru Diaspora. Sase la numar, doi senatori si patru deputati. Acestia au intrat in carti pentru prima oara in 2008, sporind astfel numarul parlamentarilor romani platiti din bugetul de stat. Conditia de a fi ales pentru acesti parlamentari este domiciliul stabil in Romania. Astfel, o serie de „vanatori de scaune in Parlament“ din strainatate au luat-o peste bot. Si nu sunt putini cei care, dupa o viata in emigratie, tanjesc la un post public in Romania, cu toate avantajele pe care le aduce acesta.

O ultima problema ar mai fi de discutat, in comparatie la romani si nemti. Chiar daca nici electoratul din Germania nu este uniform informat politic, aceasta cerinta „teoretica“ nu este consecvent sabotata, de asociatiile germane din strainatate. Aceste asociatii prefera sa se implice mai mult in viata comunitatii locale si sa-si aduca contributia la viata sociala si civica din tarile de resedinta. La romani insa, cu foarte putine exceptii, se observa o duplicitate fara leac.

Asociatiile, ligile, federatiile si alte forme de asociere ale romanilor din strainatate se declara apolitice, prin statut. In fond, la reuniunile multora se impart materiale electorale. In fond, parlamentarii inca in functie fac tururi „culturale“ prin lume, in care nu poti distinge ce-i cultural si ce-i electoral.

Desi ar fi stringent necesara, reala educatie politica, informarea despre care neamtul crede ca e necesara unui vot constient, nu se practica organizat si consecvent in diaspora romana. Nu se practica si nu se vrea, pentru ca aceia care au reusit sa se profileze in „lideri ai diasporei“, nu vor in general sa depinda de un anumit partid ajuns la guvernare, pe un mandat limitat. Nu se vrea, pentru ca in diaspora exista teama de conflict politic deschis si o anumita infatuare, in virtutea careia unii se vad eminente cenusii si consilieri vesnici, fara de partid.