Zece țări au în plan să recunoască luni, la ONU, statul palestinian

Portugalia s-a alăturat Australiei, Canadei, Franței și Regatului Unit, anunțând planul de recunoaștere a unui stat palestinian, scrie Al Jazeera.

Într-un comunicat emis vineri, Ministerul Afacerilor Externe portughez a precizat că recunoașterea va fi oficializată duminică, cu o zi înainte de o conferință la nivel înalt în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Potrivit ziarului Correio da Manha din Portugalia, prim-ministrul de centru-dreapta Luis Montenegro, s-a consultat cu președintele și parlamentul înainte de a finaliza decizia.

Aceasta a marcat sfârșitul a aproape 15 ani de dezbateri în parlamentul țării vest-europene, după ce propunerea a fost înaintată pentru prima dată de Blocul de Stânga al țării în 2011.

Aproape doi ani de război în Gaza au adus statutul internațional al Israelului la cel mai scăzut nivel din istoria recentă.

Indignarea față de criza umanitară, amploarea victimelor și a distrugerilor din Gaza și retorica guvernului israelian au amplificat vocile antagoniștilor preexistenți ai Israelului și i-au alarmat pe partenerii de lungă durată. Ambele grupuri au apelat la recunoașterea unilaterală a Palestinei ca instrument diplomatic pentru a intensifica presiunea asupra Israelului sau pentru a pune bazele diplomatice pentru un rezultat cu două state, scrie și Israel Policy Forum.

Un punct de cotitură cheie în percepția internațională asupra modului în care Israelul a condus războiul a fost invazia orașului Rafah din primăvara anului 2024, care până în acel moment fusese ultimul oraș important din Gaza neatins de operațiunea terestră.

Perspectiva strămutării a peste un milion de palestinieni care se adăposteau în oraș, fără o zonă umanitară adecvată pentru a-i evacua, a ridicat criticile la adresa războiului la cote neprevăzute, inclusiv din partea administrației Biden . Pe fondul acestei indignari crescânde a început primul val de țări care au recunoscut un stat palestinian din 7 octombrie: națiunile caraibiene Jamaica, Barbados, Trinidad și Tobago și Bahamas, toate patru considerând această măsură o reflectare a angajamentului lor față de un rezultat cu două state.

Mai notabil a fost însă valul care a urmat la scurt timp după aceea; Spania, Irlanda și Norvegia și- au proclamat împreună recunoașterea Palestinei pe 28 mai 2024, Slovenia și Armenia urmând exemplul în luna următoare. Deși toate aceste guverne au prezentat anunțurile de recunoaștere într-un limbaj ambițios despre rezoluții juste și angajamente universale privind drepturile omului, momentul ales a fost dictat de acțiunile israeliene cărora le-au opus – implicând dorința de a penaliza Israelul prin impunerea unei soluții care, pentru majoritatea israelienilor, este percepută ca fiind fantastică și nerealistă într-un mediu post-7 octombrie.

Extinderea recunoașterii Palestinei în Europa a reflectat o schimbare în percepția asupra conflictului într-un segment important al lumii occidentale. Însă niciuna dintre aceste țări nu este considerată partener israelian apropiat și are guverne care sunt adesea aspru critice la adresa Israelului. Simpatia publică pentru cauza palestiniană este de mult timp ridicată în special în Spania , Irlanda și Norvegia . Din acest motiv, valul de recunoaștere a Palestinei din primăvara anului 2024 nu a transformat în mod semnificativ perspectiva strategică a Israelului și nici nu a declanșat o discuție mai amplă despre poziția internațională a țării în rândul israelienilor.

În primăvara anului 2025, Mexicul s-a alăturat marii majorități a națiunilor latino-americane în recunoașterea explicită a statului palestinian, un proces care începuse odată cu promovarea delegației palestiniene în Mexic la statutul de ambasadă în 2023.

Cel mai semnificativ impuls în campania pentru recunoașterea statului palestinian a venit însă în iunie 2025, când președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va deveni prima națiune G7 care recunoaște Palestina la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie. Acest anunț a marcat o schimbare diplomatică majoră, având în vedere influența diplomatică a Franței, poziția de lider în cadrul UE și alianța de lungă durată cu Israelul – alături de sprijinul ferm al lui Macron pentru dreptul Israelului la autoapărare, inclusiv în urma evenimentelor din 7 octombrie.

Decizia lui Macron a fost, în mare măsură, motivată de indignarea internă a Franței față de războiul din Gaza și de presiunea politică crescândă de a lua o poziție. Dar s-a întâmplat să coincidă și cu o conferință comună franco-saudită pentru a promova încetarea războiului din Gaza, un rezultat cu două state care marginalizează Hamas și reformarea Autorității Palestiniene.

Mai degrabă decât o vagă expresie de solidaritate cu palestinienii, sprijin pentru două state sau opoziție față de Israel, aceasta sugerează o frustrare substanțială față de acțiunile unui partener apropiat și o dorință de a promova în mod tangibil o soluție diplomatică productivă. Inițiativa franco-saudită a culminat cu… Declarația de la New York , care solicita „măsuri ireversibile” față de două state și a fost adoptată ulterior de Adunarea Generală a ONU în septembrie, cu 142 de țări care votează în favoare.

În urma anunțului de recunoaștere făcut de Franța, alte două țări G7 au urmat exemplul: Regatul Unit și Canada . În ultimele luni, Malta , Australia , Belgia și Luxemburg și-au proclamat, de asemenea, intenția de a recunoaște Palestina la Adunarea Generală a ONU, Portugalia „ luând în considerare ” această mișcare. În special, anunțurile Regatului Unit și Canadei au fost condiționate: pentru Regatul Unit, legate de absența continuă a unui armistițiu în Gaza, iar pentru Canada, bazate pe reforma Autorității Palestiniene (deși declarația prim-ministrului Carney a fost ambiguă în ceea ce privește faptul dacă guvernul său considera angajamentele retorice ale lui Abbas ca fiind satisfăcătoare).

Washingtonul a solicitat informal Japoniei să se abțină de la recunoașterea Palestinei.

Începând cu mijlocul lunii septembrie 2025, se așteaptă ca 153 de state membre ale ONU să recunoască Palestina la încheierea Adunării Generale a ONU pe 22 septembrie 2025.

Japonia a anunțat că a decis să nu recunoască Palestina ca stat deocamdată, optând pentru o abordare prudentă înaintea Adunării Generale a ONU și subliniind sprijinul său continuu pentru o soluție cu două state, scrie presa niponă.

Pe 19 septembrie, ministrul de externe Takeshi Iwaya a declarat într-o conferință de presă că Tokyo nu va continua recunoașterea statului palestinian în timpul reuniunii adunării care va avea loc săptămâna aceasta.

Reafirmând sprijinul Japoniei pentru o soluție cu două state – în care Israelul și Palestina coexistă ca națiuni independente și suverane – Iwaya a explicat: „Trebuie să luăm în serios în considerare ce ar duce în mod realist la o soluție cu două state”, semnalând o poziție prudentă cu privire la recunoaștere în această etapă.

În aceeași zi, Iwaya a purtat convorbiri telefonice separate cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, cu Varsen Aghabekian, care deține un titlu echivalent în teritoriul palestinian, și cu secretarul de stat american Marco Rubio, subliniind poziția Japoniei față de fiecare dintre ei.

Iwaya urmează să participe la o conferință internațională privind soluția cu două state, care va avea loc la New York pe 22 septembrie, unde va explica poziția Japoniei.

În timpul conferinței, este posibil ca mai multe țări să înceapă să recunoască Palestina ca stat. Guvernul japonez fusese sub presiune pentru a decide care este răspunsul său înainte de întâlnire.

Statele Unite s-au opus recunoașterii Palestinei ca stat. Potrivit mai multor oficiali ai guvernului japonez, Washingtonul a solicitat informal Japoniei să se abțină de la recunoașterea Palestinei.