Zece urgențe în justiție pe care trebuie să le rezolve Guvernul. Asociații de magistrați: Fără reforme reale și rapide, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil
Trei asociații ale magistraților – Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție – reamintesc că niciuna dintre modificările de esență dăunătoare aduse legilor justiției în perioada 2018-2019 și intrate în vigoare și enumeră din nou cele 10 urgențe în justiție. „Fără reforme reale și rapide în justiție, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil”, spun cele trei asociații ale magistraților.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la memoria publică în ceea ce privește ultimul Raport MCV, care confirmă că hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 oferă un cadru și o direcție clare în ceea ce privește reformele în curs pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general.
Cele trei asociații de magistrați atrag atenția că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. Sancțiunile sunt calculate ținând seama de importanța normelor încălcate și de impactul acestora, de perioada în care nu a fost aplicat dreptul UE și de capacitatea statului membru de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv). Suma este propusă de Comisia Europeană și poate fi modificată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa.
Asociațiile de magistrați reamintesc problemele persistente din justiție semnalate de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, printre care controversele din activitatea CSM și spun că „fără reforme reale și rapide în justiție, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil”.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție reamintesc că niciuna dintre modificările de esență dăunătoare aduse legilor justiției, realizată în perioada 2018-2019 și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată.
Conform celor trei asociații de magistrați, cel puțin următoarele reforme sunt necesare urgent:
- 1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
- 2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
- 3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
- 4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- 5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
- 6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;
- 7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare;
- 8. Abrogarea tuturor dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;
- 9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
- 10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale. Acordarea posibilităţii de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a solicita o opinie legală şi curţilor de apel (inclusiv curţii militare de apel) având în vedere că şi aceste instanţe au fost indicate printre cele mai înalte jurisdicţii române care vor fi în măsură să ceară un aviz Curţii Europene cu ocazia depunerii declaraţiei din partea României la data semnării Protocolului din 14.10.2014 (a se vedea comunicatul Ministerului Afacerilor Externe la adresa https://www.mae.ro/node/29238). Acordarea posibilităţii şi instanţelor inferioare de a sesiza jurisdicţiile superioare (Înalta Curte, respectiv curţile de apel) pentru a se încuviinţa solicitarea de aviz consultativ, dat fiind faptul că multe litigii în care se pune problema compatibilităţii legislaţiei interne cu cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu ajung a fi dezbătute în faţa curţilor de apel sau a instanţei supreme.
CITEȘTE ȘI:
- România rămâne sub MCV. Comisia Europeană: În 2021 s-a dat un impuls reînnoit reformei în justiție, dar se așteaptă măsuri concrete
- Hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu miză uriașă pentru justiție: MCV are caracter obligatoriu pentru România
- De ce este importantă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în procesele deschise de instanțe din România privind modificările aduse de PSD legilor justiției
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene lasă autoritățile din România să decidă ce fac cu Secția specială
- Decizie în premieră a instanței în urma hotărârii Curții de Justiție a UE privind controversata secție specială