Cum a ajuns România în situația paradoxală în care în timpul zilei, la orele prânzului, să producă și să exporte masiv electricitate, iar seara să importe aproape de maximum posibil și să ceară populației să-și reducă consumul?
Datele Transelectrica analizate de HotNews în aceste zile indică un export de electricitate la orele prânzului de peste 1.000 – 1.500 de MW. În același timp, panourile fotovoltaice sunt principala sursă de producere a energiei, asigurând chiar și două treimi din consum.
Imediat ce apune soarele, situația se schimbă radical. Producția de energie fotovoltaică coboară și România începe să importe energie, la un preț uriaș. Datele bursei de energie OPCOM, consultate de HotNews, arată că prețul energiei cu livrare în orele de seară este chiar și de cinci ori mai mare decât la orele prânzului.
Chiar și la aceste prețuri, este din ce în ce mai greu să găsești energie disponibilă la orele de vârf.
În această criză, despre care Guvernul ne-a anunțat că se va prelungi toată luna august, autoritățile le cer oamenilor și companiilor să reducă consumul de energie electrică între orele 19.00 și 23. Românii sunt îndemnați să reprogrameze folosirea mașinilor de spălat sau a altor aparate electrocasnice, dar și încărcarea mașinilor electrice.
Cum s-a ajuns aici?
Din 2010 și până acum, s-au închis foarte multe centrale care produceau atunci când era nevoie, precum cele pe gaz sau cărbune, și s-au construit doar proiecte regenerabile, care sunt dependente de factorii meteo (vânt sau de soare), fără a avea centrale de back-up în spate sau baterii de stocare.
Centralele de back-up pot fi centrale mici pe gaze, care să fie construite în cadrul unui proiect eolian sau fotovoltaic pentru a fi pornite când nu bate vântul sau când nu strălucește soarele.
„Imaginați-vă că timp de 16 ani construiți o casă cu zece camere. La final, demolați opt camere. Iar apoi faceți turul televiziunilor spunând că ați construit zece camere. Tehnic este adevărat. Dar realitatea este că locuiți într-o casă cu doar două camere în plus. Exact asta arată datele din energie”, spune Adrian Vintilă, specialist în energie și consilier al miniștrilor Energiei din 2004 până în prezent.
El face un bilanț al capacităților închise și al celor construite din 2010 până în 2026.
În 16 ani, au fost construiți 9.932 MW, în timp ce, în aceeași perioadă, au fost scoși din exploatare 7.911 MW de centrale predictibile, pe gaz și cărbune.
Există trei perioade complet diferite de investiții în sectorul energetic:
2010-2014 – perioada regenerabilelor:
- apare schema de subvenții pentru sectorul energiei regenerabile, prin certificate verzi;
- investițiile în eolian și fotovoltaic compensează aproape integral închiderile de centrale convenționale;
- au apărut peste 3.300 MW în eolian și solar, plus centrala pe gaz a OMV de la Brazi.
2015-2022 – perioada stagnării:
- închideri masive ale centralelor vechi;
- prăbușirea investițiilor în regenerabile după modificarea schemei de sprijin;
- investițiile în centrale noi de producere in banda aproape inexistente;
- lipsa investițiilor în stocare.
După iunie 2023:
- apar centrale pe gaz, cărbune și hidro noi: 271 MW in 2023, 411 MW în 2024 si alti 102 MW in prima parte a anului 2025;
- apar investiții în stocare în baterii;
- regenerabilele accelerează (719 MW, apoi 507 MW, apoi aproape 1.000 MW).
2021 a fost cel mai slab an:
- doar 11 MW capacități predictibile noi;
- 2.270 MW scoși din exploatare.
2024 a fost cel mai bun an din ultimul deceniu:
- 411 MW predictibile (gaz, cărbune, hidro);
- 121 MW stocare;
- 719 MW regenerabile.
Nu regenerabilele sunt problema
Aceste date demonstrează că problema României nu este lipsa investițiilor în regenerabile.
„Dimpotrivă, s-au instalat peste 6.500 MW de capacități eoliene și fotovoltaice. Problema este că aceste investiții au avut loc în paralel cu închiderea a aproape 8.000 MW de capacități predictibile, fără ca acestea să fie înlocuite la timp cu centrale noi pe gaz, hidro sau cu suficiente capacități de stocare.
Rezultatul este un sistem energetic cu doar putin peste 2.000 MW net în plus ca putere instalată, dar cu o flexibilitate și o capacitate de acoperire a consumului în orele de vârf mai reduse decât în trecut”, mai arată specialistul în energie.
În concluzie, strategia energetică a României nu a eșuat pentru că au fost încurajate investițiile în regenerabile, care sunt extrem de importante pentru reducerea emisiilor cu efect de seră. Ci pentru că închiderea centralelor pe gaz și cărbune nu a fost însoțită, în același ritm, de investiții în capacități flexibile și în stocare.
