Ziua Zero – primul mare test pentru Laserul de la Măgurele. Experimentele încep în ianuarie / Zamfir: Avem nevoie de sprijin pentru a trece de la faza de implementare la cea de operare

Laserul de mare putere de la Măgurele va fi operaţional din ianuarie 2020. Primele experimente vor fi făcute la începutul anului viitor, atunci când cercetătorii vor testa aranjamentele experimentale cu ajutorul laserelor de 10 petawați fiecare. Proiectul Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics este cel mai mare laser din lume și este dezvoltat în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Până acum au fost montate 2 lasere de mare putere (10 petawați fiecare ) și cele 9 camere destinate experimentelor.

”Primele experimente cu fascicul laser vor fi în ianuarie. Suntem în momentul în care testăm aranjamentele experimentale, adică o parte importantă din implementarea proiectului. Fasciculul laser este disponibil, însă folosirea lui trebuie să o demonstrăm încet – încet. Și atunci începem să testăm aranjamentele experimentale cu laser de mai mică putere. Și în tot decursul anului viitor vor intra aceste aranjamente experimentale în testare. Noi le numim ziua zero, în care trebuie să demonstrăm că aceste aranjamente funcționează. În 2021 vor urma așa numitele experimente din ziua I, în care am arătat comunității în ce constau aceste aranjamente experimentale și cercetătorii pot să facă propuneri, dar fără să le modificăm pentru că nu avem timp”, a declarat Nicolae Zamfir, directorul laserului de la Măgurele.

Propunerile făcute de grupurile de cercetători vor fi analizate de un comitet internațional neutru care va face o listă de priorități a experimentelor de care va ține cont echipa laserului de la Măgurele.

”Probabil că asta va dura până în 2023 când va intra în funcție și sistemul gamma, iar în 2023 intrăm într-un ritm de viață normal în care grupurile de cercetători din străinătate vor veni și cu propunerile lor de a modifica după necesitățile lor diferitele aranjamente experimentale. Primele experimente vor fi de biofizică, deci vom studia în ce măsură se comportă țesuturile organice la aceste fascicule neobisnuite generate de fascilul laser”, a mai spus Nicolae Zamfir.

Foto: Nicolae Zamfir, directorul Laserului de la Măgurele

Pe lângă laserul de mare putere, la Măgurele va fi adus și un sistem de fascicul gamma pentru care a fost făcută o nouă procedură de achiziţie publică, acesta fiind câștigată de americanii de la firma Lyncean Technologies.

Americanii vor aduce echipamentul la sfârșitul lui 2022, moment în care cercetătorii vor putea face atât experimente gamma, cât și experimente combinate gamma și laser.

Dan Stutman, șeful de la experimentele laser, arată că la începutul anului 2020 vor fi făcute primele experimente cu laser, când acesta va fi adus în camerele de interacție și focalizat.

”Pe termen mai lung, experimentele vor fi folosite pentru știință fundamentală în primul rând, studii de fizică fundamentală care nu pot fi abordate prin nimic altceva – interacția câmpului electromagnetic la intensități extrem de mari. Din astea, pe lângă niște premii Nobel, pot să iasă niște schimbări fundamentale în știință și în ce știm noi despre univers. Pe de altă parte, pot să fie aplicații și în medicină, laserii pot să producă particule și radiație pentru tratamente pentru cancer și pentru imagistică. Posibil aplicații foarte importante în industrie, de pildă laserul poate să producă radiografia podurilor, lucru care nu se produce cu nimic altceva. În medicină, în imagistică, se pot face noi metode de radiografie a sânului, de mamografie, de depistare a cancerulul”, a spus Dan Stutman.

• Clădirea fostului reactor nuclear de cercetare va fi folosită de ELI-NP

După ce încep experimentele, Laserul de la Măgurele are nevoie de finanțare astfel încât să fie operațional. Nicolae Zamfir spune că pentru aceasta instituția are nevoie de spriin guvernamental pe care l-a cerut marți, 10 decembrie, premierului Ludivic Orban, care a venit să vadă laserul.

”Am avut o perioadă extrem de grea, mai ales în ultimii 2 ani, în care nu am avut deloc sprijin guvernamental. Și sunt unele probleme de eficientizarea centrului. Sunt lucruri în care avem nevoie de sprijinul guvernamental și nu l-am avut. Este vorba de a trece de la faza de implementare la faza de operare, unde faza de operare nu poate fi asigurată din fondurile destinate implementarii și unde trebuie să intervină Guvernul să finanțeze. Există necesitatea să avem sprijin în relația noastră cu Comisia Europeană de a finaliza proiectul. Mai avem încă o parte care a fost aprobată de Comisia Europeană, însă nu am primit finanțarea propriu-zisă, și anume legătura între fostul reactor nuclear de cercetare și centrul ELI. Reactorul nuclear este decomisionat și acum pregătim documentele pentru Comisia de Energie Atomică de la Viena ca să fie declarat ne-reactor, astfel încât să-l folosim pentru alte scopuri. Clădirea este extrem de propice pentru experimentele în fizica nucleară. Comisia Europeană a înțeles acest lucru în 2016, însă nu a putut să ne finanțeaze întreaga porțiune de legătură pentru că încă era reactor nuclear”, a spus Nicolae Zamfir.

• 30 de milioane de euro pe an pentru susținerea laserului

Pentru ca laserul să poată funcționa și după faza de implementare este nevoie de 30 milioane de euro anual, potrivit calculelor cercetătorilor.

”De la Guvern, la început, va fi vorba de câteva sute de mii de euro, sumă care va urca gradual. Operarea unui centru de cercetare este cam de 10% din valoarea investiției. Noi am făcut calculul și am văzut că am avea nevoie de 30 de milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă 9,8% din valoarea investiției. O altă sursă de finanțare este să participăm la competiții naționale și europene”, a mai spus Nicolae Zamfir.

În prezent, multe universități și centre de cercetare sunt interesate de experimentele de la Măgurele.

De câteva luni, Universitatea din Osaka și-a deschis birou permanent la ELI-NP, iar Universitatea din Darmstadt din Germania finanțează un program – mini ELI-NP – prin care să-și pregătească experimentele cu care vin la Măgurele. Alte 20-30 de firme, din Japonia, Marea Britanie, Israel, sunt interesate de experimentele de la Măgurele.

• Ludovic Orban: Guvernul va susține financiar proiectul

Premierul Ludovic Orban a spus marți că va susține financiar proiectul, după ce finanțarea de la Comisia Europeană se va termina.

„Sunt multiple domenii în care pot fi aplicate rezultatele cercetării. Am întrebat de posibilitatea accesului companiilor româneşti şi al entităţilor româneşti care vor să efectueze aici cercetări, experimente, pentru a putea să obţinem rezultate care să poată să fie aplicate, astfel încât să putem să sprijinim dezvoltarea aplicării rezultatelor cercetărilor şi prin intermediul companiilor şi entităţilor din România. La ora actuală, există o finanţare pentru activitatea centrului. În măsura în care este nevoie de susţinere de la Guvern pentru proiecte sau pentru rezolvarea unor probleme care pot apărea, Guvernul este practic gata să susţină orice fel de nevoie de resurse financiare. Dar din ceea ce am discutat cu domnul director, există o finanţare europeană pentru acest proiect, care asigură finanţarea pe o perioadă de timp, inclusiv după intrarea efectivă în operare, urmând ca ulterior să existe un plan de finanţare. (…) Sunt convins că nu vor exista probleme de finanţare”, a declarat Ludovic Orban.

Foto: Premierul Ludovic Orban a mers marți la Măgurele

Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din lume pe laseri și face parte dintr-un proiect pan-european, împreună cu Cehia și Ungaria, dar din care România a fost exclusă în urma litigiilor aflate în derulare pentru Sistemul Fascicul Gamma. Instalarea acestui fascicul gamma trebuia să fie gata anul trecut, dar va avea o întârziere de peste 3 ani. Partea română are în prezent peste 30 de procese cu Consorțiul EuroGammaS condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, care nu a adus echipamentul la timp.

Costul total al proiectului laserului de la Măgurele este de 356,2 milioane de euro. Proiectul este cofinanțat din fonduri europene cu 311 milioane de euro.

Citiți și:

• INTERVIU VIDEO Laserul de la Măgurele a atins puterea maximă. Ce urmează? Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP: „Nu toată lumea poate fi Jules Verne să-şi imagineze la un moment dat ce se poate întâmpla”
• UPDATE Premieră mondială: Laserul de la Măgurele a atins puterea maximă