1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Semnificaţiile şi istoria acestei zile. Cum se desfășoară ceremoniile în țară, care sunt restricțiile

Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. În urmă cu 103 ani, la 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România, și a consfințit ceea ce acum numim România Mare. Pe ce alte date a fost în trecută sărbătorită ziua României, ce obiceiuri și tradiții au românii de această zi specială, ce manifestări sunt planificate azi, care sunt regulile de acces și zona restricțiilor rutiere, toate în articolul următor.

Ziua Națională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.

Marea Unire de la 1918 – Acea zi de 1 Decembrie care a devenit Zi Națională pentru toți românii

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa atunci Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul de sancţionare a unirii (inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria. Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia), care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în trecut și pe 10 mai sau 23 august

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice – începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română. Data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

• Câte Zile Naționale a avut România și cum erau serbate. De la ”bandele de lăutari” la paradele militare de azi

Foto: Regele Carol al II-lea și Regina Maria a Romanieila inaugurarea Arcului de Triumf din Capitala, la 1 decembrie 1936.

–

Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie

Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare – cele mai celebre fiind cea de la București de la Arcul de Triumf și cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în țară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.

În catedralele, bisericile și mănăstirile din țară este oficializată slujba specifică” Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

De 1 decembrie au loc și ceremonii organizate de școli, deși în ultimii ani situația creată de pandemia COVID au limitat mutl aceste manifestații. Deobicei în școli și grădinițe sunt organizate serbări, iar copii îmbracă portul populari. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți. Mulți au ajuns în ultimii ani s-și monteze simbolic un mic tricolor și pe mașină.

Pe lângă acestea, Ziua Națională a României este marcată și ca o sărbătoare culinară care vine ca o deschidere a perioadei de Sărbători de Iarnă. Astfel, mulți români sărbătoresc pe 1 Decembrie cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu țuică fiartă, cu tradiționalii mici sau cu fasole cu ciolan.

Mai multe despre sărbătoarea culinară din jurul zilei de 1 Decembrie:

• Marele mister al fasolei cu ciolan, mâncarea românilor de Ziua Națională: „Într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea tradițională din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate”

Ziua Naţională, al doilea an în care se aplică restricții pe fondul pandemiei COVID

Ziua Națională a României în 2021 va fi sărbătorită pentru al doilea an în condiții de pandemie, cu restricții sanitare și măsuri de protecție.

Organizarea ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României este permisă cu participarea, în zona oficială, a cel mult 400 de persoane, iar în municipiile reședință de județ a cel mult 200 de persoane.

În București, la ceremoniile de 1 decembrie, la parada de la Arcul de Triumf participarea va fi permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Interdicția de intrare la Parada de 1 Decembrie pentru cei nevaccinați este valabilă doar pentru zona oficială, a precizat duminică șeful DSU Raed Arafat. Toți românii pot participa la eveniment, cu respectarea măsurilor de distanțare socială, indiferent dacă sunt vaccinați sau nu, certificatul verde fiind valabil doar pentru zona oficială a ceremoniilor.

La Alba Iulia, începând cu ora 15.00, la Monumentul „Marii Uniri” vor fi depuse coroane de flori, apoi va avea loc ceremonia militară în zona bulevardului 1 Decembrie 1918, la care vor lua parte aproximativ 550 de militari.

La recepțiile oficiale care vor avea loc de 1 Decembrie, cu un număr limitat, vor intra doar persoanele vaccinate sau trecute prin boală.

1 Decembrie 2021 – Ziua Națională și parada militară de la Arcul de Triumf – Harta restricțiilor de circulație

Cu ocazia organizării ceremoniei oficiale a Zilei Naţionale a României, Brigada Rutieră a Capitalei a anunțat că impune o serie de restricții traficului rutier în București.

Astfel, de 1 Decembrie 2021, începând cu ora 11.00 se vor desfășura ceremonii militare dedicate aniversării Zilei Naționale a României:

• începând cu ora 09.00, la Monumentul Ostașului Necunoscut (Parcul Carol I), ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori;

• începând cu ora 11.00, Piața Arcul de Triumf, Paradă Militară Națională;

• între orele 19.00-22.00, solemnitatea retragerii cu torțe pe itinerarul: Palatul Cercului Militar Național, Calea Victoriei, Splaiul Independenței, B-dul Unirii, Bretea Parchet(sens opus), Piața Constituției, B-dul Libertății, B-dul Națiunilor Unite, Str. Bogdan Petriceicu Hașdeu, Splaiul Independenței, B-dul Eroii Sanitari, Str. Prof. Dr. Gheorghe Marinescu, Palatul Cotroceni, Șoseaua Cotroceni. B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Vasile Milea, B-dul Timișoara, sediul Brigăzii 30 Gardă.

Deplasarea se va face exclusiv pe Banda I de circulație, pe sensul normal de mers (excepție făcând Breteaua Parchet).

–

În ziua de 30.11.2021, începând cu ora 09.00 până pe 01.12.2021, ora 17.00:

• blocarea traficului rutier pe benzile I și II în Piața Arcului de Triumf (pe sensul Piața Presei Libere către Piața Victoriei) și pe Str. Alexandru Constantinescu, pe ambele sensuri de mers, pentru amplasarea/demontarea tribunei oficiale;

În ziua de 01.12.2021, în intervalul orar 05.00-17.00:

• blocarea traficului rutier pe Șos. Kiseleff și a străzilor adiacente, între Piața Victoriei, Piața Arcului de Triumf și Piața Presei Libere, cu specificația că în pasajul de la Piața Presei Libere se va putea permite circulația doar către Piața Montreal;

• blocarea traficului pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, între Piața Charles de Gaulle și Piața Arcului de Triumf, precum și pe străzile adiacente;

• blocarea traficului pe str. Alexandru Constantinescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcului de Triumf;

• blocarea traficului pe B-dul Mareșal Alexandru Averescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcului de Triumf, precum și pe străzile adiacente;

• blocarea traficului pe Str. Arh. Ion Mincu, Str. Barbu Delavrancea, Str. Nicolae Ionescu, Str. Ady Endre, Str. Sg. Vasile Dorobanțu, Str. Docenților, Str. Mahatma Gandhi și pe Str. Petofi Sandor;

• blocarea traficului pe Str. Clucerului;

• blocarea traficului pe Str. Gheorghe Brătianu, între Arh. Ion Mincu și Str. Docenților și a străzilor adiacente spre B-dul Aviatorilor;

• blocarea traficului pe Str. Uruguay, între B-dul Aviatorilor și Șos. Kiseleff, și a străzilor adiacente spre cele două bulevarde;

• blocarea traficului pe Str. Monetăriei și pe Aleea Primo Nebiolo;

În ziua de 01.12.2021, în intervalul orar 07.00-13.00 se va apela la interzicerea accesului pietonal, astfel :

• pe Șos. Kiseleff, între Str. Primo Nebiolo și Piața Arcului de Triumf, cu excepția invitaților, cu mențiunea că trotuarul din partea stângă va fi blocat complet;

• pe Str. Alexandru Constantinescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcului de Triumf;

• pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, între Piața Charles de Gaulle și Piața Arcului de Triumf, pe trotuarul din partea dreaptă în sensul de mers spre Piața Arcului de Triumf, cu excepția reprezentanților mass-media;

• în parcul Regele Mihai I între Aleea Michael Jackson (porțiunea cuprinsă între Piața Arcului de Triumf și zona aleii de acces spre Muzeul Satului) –Aleea Grădina Japoneză – Aleea Aventura Parc și B-dul Constantin Prezan;

și la restricționarea accesului pietonal, astfel :

• pe Șos. Kiseleff, pe ambele trotuare, între Piața Arcului de Triumf – Str. Uruguay și B-dul Mareșal Alexandru Averescu;

• pe B-dul Mareșal Alexandru Averescu, între B-dul Mărăști și Piața Arcului de Triumf;

• pe B-dul Mareșal Constantin Prezan, (pe trotuarul din partea stânga pornind de la Piața Charles de Gaulle) de la Str. Mr. Gheorghe Șonțu până la Piața Arcului de Triumf.

Rute ocolitoare recomandate:

1. Șos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – Bd. Mareşal Averescu – Bd. I Mihalache – Piața Victoriei;

2. Șos. Bucureşti-Ploieşti – Piaţa Presei Libere – Piaţa Montreal – Bd. Mărăşti – Bd. Mareşal Averescu – Str. Turda – Podul Grant;

3. Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Nicolae Caramfil – Bd. Aerogării – DN1;

4. Șos. Stefan cel Mare – Str. Barbu Văcărescu – Bd. Aerogării – D.N.1.

–

Sursă foto deschidere:©Ungureanu Vadim|Dreamstime.com