10 motive pentru care nu as consuma niciodata OMG-uri

Zile trecute am lansat impreuna cu HotNews.ro o dezbatere generala despre Organismele Modificate Genetic (OMG), ca sa-mi fac o idee despre pozitia pe care ar trebui sa reprezint in PE, in dezbaterile privind aceasta problema. Am vrut sa adun argumente pro sau contra din partea ministerelor implicate, a asociatiilor profesionale, a ONG-urilor si nu in ultimul rand din partea celor care m-au trimis in PE, a cetatenilor romani.

In articolul meu introductiv despre problematica OMG-urilor am incercat sa prezint de pe o pozitie neutra cateva argumente pro si contra despre aceste organisme. Intre timp, am primit mai multe pareri de la cititori, la fel si luari de pozitii din partea unor institutii. Observand ca multe dintre pozitiile exprimate sunt in favoarea cultivarii OMG-urilor, m-am gandit sa echilibrez dezbaterea si sa aduc si cateva argumente impotriva.

Nefiind expert in agricultura, l-am rugat pe domnul Makkai Gergely, Doctor in stiintele naturii si autorul unei carti despre agricultura ecologica in curs de publicare, sa ma ajute in argumentarea mea. Impreuna am ales 3 categorii de argumente si-anume: personale (din punctul nostru de vedere), liberale (din punctul de vedere al pietei) si ecologiste (din punctul de vedere al mediului), si am selectat cateva exemple semnificative pentru fiecare categorie.

Iata zece motive pentru care eu nu voi consuma niciodata OMG-uri.

Motive personale:

1. Alergii: Statisticile medicale ne arata ca din ce in ce mai multi cetateni sufera de alergii. In UE fiecare al treilea om dezvolta o forma de alergie. Chiar daca din punct de vedere medical este greu de dovedit, statistic se observa o corelatie intre raspandirea alergiilor si folosirea in alimentatie a proteinelor modificate genetic. Prin procesul modificarii genetice, introducerea transgenului poate sa creeze proteine care au o asezare diferita in spatiu si contribuie astfel la aparitia alergiilor.

2. Intoxicari: Modificarile genetice in stadiul actual de dezvoltare pot cauza efecte imprevizibile. Unul dintre aceste efecte poate fi productia de toxine noi in OMG-uri. Multe dintre plantele care sunt in consumul nostru zilnic contin deseori toxine in cantitati foarte mici, fara sa aiba vreun efect semnificativ asupra sanatatii noastre. Prin procesul de modificare genetica, cantitatea acestor toxine se poate mari in organismele noi.

Cel mai ingrijorator este insa faptul ca efectele acestor toxine sunt de lunga durata, astfel fiind foarte greu sa observam imediat existenta lor. Ca exemplu putem sa amintim porumbul firmei Monsato (MON863). Testele de laborator au demonstrat ca acest tip de porumb a provocat intoxicatii la nivelul ficatul si rinichilor la sobolanii testati.

3. Rezistenta la antibiotice: O problema inca nerezolvata cu tehnologia OMG este, ca in timpul transferului segmentului de gena dintr-o celula in alta pentru controlul procesului se folosesc gene markeri (trasori), care in majoritatea cazurilor confera noilor celule transgenice rezistenta la antibiotice. In timpul digestiei, in stomacul consumatorului alimentele care contin produse transgenice pot transfera aceasta rezistenta la antibiotice bacteriilor.

Problema devine grava in situatia in care devin rezistente la antibiotice bacterii patogene, adica cele cauzatoare de boli.

Argumente liberale (din punct de vedere al pietei):

4. Monopoluri mondiale: Substantele chimice destinate protectiei plantelor modificate genetic sunt produse de acelasi firme care produc si comercializeaza semintele plantelor. Astfel se asigura un monopol nefiresc pentru firmele producatoare, situatie, care este in contradictie cu spiritul pietei libere.

De exemplu la soia Roundup Ready (care a fost cultivata si in tara noasta), cultivatorul trebuie sa cumpere odata cu semintele si solutia Roundup, care distruge orice urma de vegetatie in afara de soia modificata genetic. In 1996, din vanzarile de 8,6 miliarde de dolari ale firmei Monsato, 12% la suta reprezentau vanzarile la Roundup.

5. Eficienta economica redusa: Unul dintre argumentele des folosite in favoarea OMG-urilor este eficienta lor economica. Se uita insa sa se mentioneze faptul ca, pretul semintelor modificate genetic este de obiciei cu 20-25% mai ridicat decat la semintele traditionale, iar agricultorul trebuie sa reachizitioneze semintele in fiecare an.

In acest fel OMG-urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie ferme si suprafete mari de cultura. Agricultorii mici si mijlocii pierd din acest proces. Iar deseori se intampla ca plantele modificate genetic sa nu confirme sperantele in eficienta. De exemplu, primul soi de bumbac transgenic ai firmei Monsato nici macar n-a prins radacini pe 20000 de hectare in Misoouri.

6. Omg-urile nu rezolva problema foametei: Unul dintre argumentele forte ale partizanilor OMG este ca prin extinderea acestor culturi de mare productivitate contribuie la salvarea omenirii de foamete. Problema insa nu este atat de simpla. In multe studii de economia si politicile de alimentatie se arata, ca foametea nu are drept cauza cantitatea de mancare produsa, ci mai degraba distributia neechitabila a acesteia.

Chiar daca in ultimii anii industria alimentara a crescut intr-un ritm mai alert decat populatia, totusi 800 de milioane de oameni sufera in continuare de foamete. Un alt argument pentru combaterea acestei teze il constituie faptul ca OMG-urile au fost create pentru a mari profitul si nu pentru hrana.

Este suficient sa urmarim structura culturilor modificate genetic, in care predomina plantele, precum porumbul, soia, rapita sau bumbacul, care servesc mai mult pentru scopuri industriale, pentru furaje si nu pentru alimentatia umana. Mai mult, s-a dovedit ca ar fi probleme si cu productivitatea lor, astfel in 1998 cercetatorii de la Universitatea din Wiscounsin au dovedit ca in 17 cazuri din 21 studiate in SUA, soia modificata Roundup Ready nu a avut eficienta sau recolta mai buna decat cel traditional.

Argumente ecologice:

7. Biodiversitatea: Una dintre cele mai animate discutii din PE se refera la biodiversitate. Cel mai reprezentativ for al UE recunoaste ca biodiversitatea este din ce in ce mai redusa si ca trebuie sa luam masuri urgente. Din punctul de vedere al biodiversitatii, cultivarea OMG-urilor este problematica pentru ca duce la disparitia multor specii naturale.

In primul rand, suprafata necesara cultivarii trebuie sa fie mare. Astfel, suntem tentati sa transformam natura si sa extindem terenurile cultivate pentru un profit pe termen scurt. Este de ajuns sa ne uitam la ce s-a intamplat in Argentina in ultimii ani.

In acelasi timp, atunci cand apare o specie de cultura transgenica de regula intens mediatizata, foarte multi renunta sa mai cultive speciile traditionale reducand in acest fel biodiversitatea si expunand populatia la un risc mare.

Este cunoscut cazul din Irlanda, unde in 1840 o specie de cartofi a fost preluata de majoritatea agricultorilor pentru ca avea randament mai mare la productie. Insa a fost de ajuns sa apara o specie de gandaci daunatori la care acesta specie de cartofi sa fie sensibila, ca mai mult de un milion de irlandezi sa moara de foame. Merita sa mentionam si faptul ca acum cativa ani cultivam pe glob aproximativ 80000 de feluri de orez. Azi avem cam 50 de feluri, si se asteapta reducerea numarului in continuare.

8. Contaminarea genetica: Un alt pericol il constituie faptul ca polenul plantelor transgenice contamineaza plantele traditionale. Astfel, asistam la contaminari genetice si transformari in natura ale caror efecte nu le putem estima. In 1999 cercetatorii francezi au aratat ca exista posibilitatea ca intre sfecla de zahar modificata genetic si buruieni sa se produca o schimbare de gene.

In 2000 culturile de porumb traditionali a mai multor fermierii americani au fost contaminate de porumb modificat genetic cultivat in zonele invecinate. Fermierii au castigat procesul impotriva companiei Monsato, dovedind ca au fost victimele contaminarii genetice.

9. Rezistenta accentuata: Mai multe OMG-urile au fost create cu scopul sa reziste la anumite ierbicide si pesticide, ca acestea sa fie utilizate in combaterea buruienilor si daunatorilor din culturile respective. Rezultatele insa arata o situatie exact opusa intentiilor initiale, si anume ca in decursul anilor au aparut buruieni si daunatori rezistente la chimicalele dezvoltate pentru combaterea lor. In acest fel in loc sa se reduca numarul si cantitatea chimicalelor, asistam la o diversificare a lor.

Argument bonus:

10. Argumentele de considerent moral: Majoritatea oamenilor este impotriva OMG-urilor din cauza argumentelor morale. Nu sunt foarte interesati de argumente de tip economic sau ecologic, considera pur si simplu ca am mers prea departe. Natura a fost un organism perfect, cu regurile ei proprii, iar noi, prin manipularea genetica am intervenit in cursul natural al lucrurilor.

Eu ma numar printre oamenii ingrijorati, considerand ca in acest caz trebuie sa aplicam principiul precautiei. Pana cand nu stim cu precizie ce efecte vor avea aceste organisme asupra naturii, nu sunt de acord sa practicam aceste metode. Daca as publica studiul recent prezentat in cadrul Grupului pentru Bunastarea Animalelor din PE, studiu in care este relatat procesul de clonare al animalelor si lucrurile ingrozitoare legate de acest proces, cred ca toti cititorii ar fi de acord ca aceste practici sunt incompatibili cu o atitudine etica fata de organisme vii.

Totusi, argumentele morale nu apar in discutiile referitoare la OMG-uri, ramanandu-ne noua, cetatenilor, sarcina de a nu le lasa prada ignorantei.

Magor Csibi este europarlamentar din partea PNL. In virsta de 27 de ani, este cel mai tanar membru al Parlamentului European. Ocupa functia de vice-presedinte al Comisiei pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara din PE.