2 ani de pandemie. Sindromul long COVID și cele mai neobișnuite simptome și sechele: de la pierderea părului la boli autoimune și accident vascular cerebral
Ce se ascunde de fapt în spatele pierderii gustului și a mirosului – considerate de mulți cele mai ușoare și banale simptome ale bolii COVID-19? Cum se face că pacienți complet asimptomatici rămân cu sechele importante după ce, teoretic, s-au vindecat de COVID, își pierd brusc părul sau ajung să facă accident vascular cerebral fără ca anterior să fi avut nici măcar simptome respiratorii? La 2 ani de la debutul pandemiei, știm încă puține lucruri despre sindromul long COVID și sechelele care rămân după această boală, însă medicii afirmă că au observat simptome și sechele dintre cele mai neobișnuite și că ei înșiși au învățat și încă învață din mers.
Astăzi, 11 decembrie, se împlinesc 2 ani de când virusul care a dat peste cap viața întregii planete a provocat prima îmbolnăvire: o vânzătoare din piața de animale din Wuhan, care s-a infectat pe 11 decembrie 2019, este considerată, oficial, primul caz cunoscut de îmbolnăvire de COVID-19 din lume.
Practic, boala COVID-19 poate îmbrăca toate formele posibile, de la asimptomatică sau minim simptomatică până la amenințătoare de viață, afirmă prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca și președintele Socității Române de Reumatologie: „Aproape că nu este organ care să fie ferit, de la piele până la păr, la sistemul nervos central, toate par să fie afectate”, este avertismentul medicului.
Prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca
În literatura de specialitate se vorbește tot mai mult în acest moment despre riscul de sindroame long COVID – sechele care rămân la pacienții care au trecut prin boală, atrage atenția și Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București: „Avem șanse să dezvoltăm o formă ușoară de boală sau moderată cel mult, dar întrebarea care se pune este ce se întâmplă în viitor cu persoanele care trec prin boală. Pentru că 10% până la 20% dintre pacienții care fac COVID rămân cu acest sindrom long COVID, care în cazul pacienților cu forme ușoare și moderate se duce mai mult către simptomatologie neurologică pe termen lung – dureri de cap, astenie, dureri musculare, o stare de disconfort fizic. Este o patologie despre care nu știm aproape nimic în acest moment.”
Dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București
Cele mai neobișnuite simptome și sechele ale bolii COVID-19
Nu este clar la câți pacienți apar aceste simptome și sechele și cine este predispus, însă medicii afirmă că ele pot apărea atunci când te aștepți mai puțin:
1. Sindromul long COVID.
10% până la 20% dintre pacienții care fac COVID-19 rămân cu sindrom long COVID, „care în cazul pacienților cu forme ușoare și moderate se duce mai mult către simptomatologie neurologică pe termen lung – dureri de cap, astenie, dureri musculare, o stare de disconfort fizic. Este o patologie despre care nu știm aproape nimic în acest moment”, declară pentru HotNews.ro Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.
2. Căderea părului.
Pe lângă simptomele respiratorii deja arhi-cunoscute, medicii consultați de HotNews.ro vorbesc inclusiv despre căderea părului la mulți pacienți: „Am avut foarte mulți pacienți COVID cărora le-a căzut părul”, afirmă prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, șeful Laboratorului de Explorări Funcționale respiratorii speciale din acest spital și președintele Societății Române de Pneumologie, la un eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație care reprezintă pacienții cronici din România.
Prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și președintele Societății Române de Pneumologie
3. Pierderea gustului și a mirosului, interpretate inițial ca simptome banale, nu sunt ceea ce par.
Pierderea gustului și a mirosului reprezintă, în realitate, un simptom neurologic: „Gândiți-vă numai că unul dintre cele mai comune simptome a fost pierderea gustului și a mirosului. Acesta este un simptom neurologic. Este doar icebergul a ceea ce se întâmplă în sistemul nervos central”, subliniază prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca și președintele Socității Române de Reumatologie, prezentă la un eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație care reprezintă pacienții cronici din România.
4. Leziuni vasculare, inclusiv la copii.
Un alt fenomen care le dă bătăi de cap atât pacienților, cât și medicilor, este reprezentat de leziunile vasculare provocate de boala COVID: „Am avut pacienți, inclusiv în pediatrie, care au multe leziuni vasculare, în special la nivelul membrelor inferioare”, povestește prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumologie la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București și președintele Societății Române de Pneumologie.
„Sunt leziunile vasculare per se și trombozele. În plus, diabeticii au fost foarte afectați, a fost urgie, tot ce a însemnat supraponderabilitate, obezitate, diabet zaharat”, adaugă dr. Maria Roxana Nemeș.
5. Accidente vasculare la pacienți fără afectare pulmonară.
„Sunt și pacienți care fac accidente vasculare cerebrale și atât, fără să aibă afectare pulmonară. Secțiile de neurologie au fost pline de accidente vasculare cerebrale”, subliniază prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumologie la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Pacient
6. Boli autoimune.
„Sindroamele imune la distanță de bolile infecțioase nu sunt o surpriză. Reacțiile la distanță de infecții sunt cunoscute demult în medicină”, afirmă prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca.
„Sunt câteva semne de întrebare care se pun legate de prezența autoanticorpilor, după trecerea prin boala COVID, autoanticorpi care pot declanșa, dar încă datele sunt preliminare, manifestări surprinzătoare, care seamănă cu declanșarea unor boli autoimune. Din nou, nu putem spune multe, pentru că sunt studii care abia au început să fie derulate pe loturi de pacienți, dar care se pare că au legătură cu trecerea prin infecția COVID, indiferent de forma de COVID pe care o faci”, subliniază Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului Marius Nasta din București.
7. „Aproape că nu este organ care să fie ferit.”
„Aproape că nu este organ care să fie ferit, sunt o mulțime, de la piele la păr, la sistemul nervos central, toate par să fie afectate de COVID”, spune prof. dr. Simona Rednic, medic primar Medicină Internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca.
„Ani de zile de acum înainte, ar putea să vină oameni cu diverse simptome, legate de cele mai diverse organe – oboseli, dureri musculare, tulburări neurologice minore, oboseală, amorțeli, tulburări de memorie – începem să le atribuim COVID-ului și nu altor cauze. Ar putea fi tot mai mulți pacienți”, completează și Nicolae Rednic, medic primar Medicină Internă la Cluj.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro