2 din 3 români spun că nu pot identifica un medicament falsificat, dar se așteaptă ca medicamente falsificate să fie vândute online / Rafila: „Talc presat și colorat în diverse forme, vândut ca medicament”

72% dintre români au încredere că farmaciile autorizate furnizează medicamente autentice, dar aproximativ un sfert dintre aceștia (28%) consideră că inclusiv în astfel de locuri pot apărea produse falsificate, conform unui studiu realizat la solicitarea Organizației de Serializare a Medicamentelor din Romania (OSMR), în colaborare cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din (ANMDMR). O mare parte dintre respondenți se așteaptă să găsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online (57%), pe alte site-uri online (70%) sau la vânzători ambulanți (74%).

2 din 3 români admit că nu pot identifica un medicament falsificat, mai arată studiul, iar unul din 10 ar consuma voit medicamente contrafăcute. 12% cred chiar că acestea au efecte mai bune decât produsele originale.

⦁ Unul din patru români crede că în farmaciile autorizate pot apărea și produse falsificate, iar unul din doi se așteaptă să se confrunte cu această situație atunci când apelează la farmaciile online.

⦁ Mai bine de două treimi estimează că nu pot identifica sau defini corect un medicament falsificat.

⦁ La șase ani de la implementare, în Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor din România sunt verificate prin scanare zilnic aproximativ 3 milioane de pachete de medicamente, potrivit datelor Organizației de Serializare a Medicamentelor din România.

7% dintre români cred că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare

Un lucru îngrijorător, relevă studiul, este că aproximativ 7% din populație consideră că medicamentele falsificate au mai puține efecte secundare, în timp ce 12% cred că au efecte chiar mai bune decât medicamentele originale.

O mare parte dintre respondenți se așteaptă să regăsească frecvent medicamente falsificate în farmacii online (57%), pe alte site-uri online (70%) sau la vânzători ambulanți (74%).

Puțin peste jumătate dintre respondenți pot identifica corect măcar patru din șase caracteristici ale medicamentelor falsificate mai arată studiul, care identifică de asemenea o nevoie crescută de informare și în această privință.

Principalele caracteristici ale medicamentelor falsificate:

• Au ambalaj sau etichetă care spun că ar fi produse de alt producător decât cel real.
• Au ambalaj sau etichetă care spun că ar conține altceva decât ceea ce conțin cu adevărat.
• E imposibil de aflat data fabricației.
• Au ingrediente inferioare standardelor (adică mai proaste).
• E imposibil de aflat cum au ajuns la cel care le vinde.

Poliția și ONG-urile sunt creditate cu cea mai mare încredere pentru a combate medicamentele falsificate, fiecare atrăgând suportul a câte 50% din populație. Guvernul este cotat la doar 20%, la fel ca personalul medical și spitalele, în timp ce producătorilor de medicamente și farmaciilor li se atribuie un rol minor.

Potrivit studiului, printre principalii factori care pot accentua predispoziția spre consum de medicamente falsificate se numără accesul redus la resurse medicale, credulitatea și permeabilitatea la informare de proastă calitate, lipsa de alfabetizare medicală, educație redusă, expunere la vânzări de suplimente alimentare. În mod interesant, studiul a identificat la persoanele care experimentează afecțiuni dermatologice o predispoziție mai mare de a consuma medicamente falsificate și/sau de a dezvolta un tip de atitudine ce poate conduce la consum.

Rafila: „Trebuie să discutăm despre cauzele pentru care oamenii apelează la medicamente din surse nesigure”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, marţi, la conferinţa în cadrul căreia a fost prezentat studiul despre siguranţa medicamentelor, că trebuie discutat foarte mult despre motivul pentru care oamenii cumpără medicamente din surse nesigure, mai ales de pe internet. Informarea şi educarea sunt esenţiale pentru a reduce acest fenomen care pune în pericol sănătatea publică.

„În mod evident, ne preocupă siguranţa medicamentului, în aceeaşi măsură ca şi accesul la medicamente. La urmă, accesul la medicamente trebuie să fie accesul la medicamente sigure, iar serializarea ajută, în mod evident, la acest lucru”, a declarat Rafila, citat de News.ro.

Rafila atrage atenţia că de pe internet se poate cumpăra, la preţ de medicament, talc presat colorat.

Ministrul Sănătăţii mai spune că „trebuie să discutăm foarte mult despre cauzele pentru care oamenii apelează la medicamente din surse nesigure”: „Poate să fie o chestie legată de accesibilitate, uşurinţă, dar mai degrabă cred că e o cauză de natură economică. Cumpărăm nişte medicamente ieftine care au exact acelaşi efect – probabil că ăsta este gândul multor atunci când cumpără, mai ales de pe internet, medicamente care nu sunt supuse unui control ca să vedem dacă sunt sau nu falsificate şi cumpără, în cel mai bun caz, talc presat şi colorat în diverse forme, la un preţ avantajos, este adevărat, pentru medicament, dar un preţ foarte mare pentru talcul presat.”

Ministrul Sănătății consideră că, astfel, se pune în pericol sănătatea publică şi este afectată industria farmaceutică: „Asta este realitatea care afectează nu numai sănătatea oamenilor, care, în loc să folosească o substanţă care are un efect terapeutic dovedit, folosesc ceva despre care nu cunosc în ceea ce priveşte compoziţia, aşa cum nu cunosc nici în ceea ce priveşte provenienţa, pe de-o parte, şi cred că afectează şi piaţa industriei farmaceutice, care nu vinde medicamentele pentru care sunt asumate reguli de producţie stricte, pentru care se plătesc taxe şi lucrul ăsta are un impact foarte serios asupra sănătăţii publice în general şi, nu în ultimul rând, asupra industriei.”

Potrivit acestuia, componenta de informare şi cea educativă „este esenţială şi ea este singura care poate să schimbe anumite comportamente şi anumite percepţii”.

Informarea și educarea publicului – elemente-cheie în combaterea consumului de medicamente contrafăcute

Studiul „Atitudinile populației României față de medicamentele falsificate”, coordonat de Bogdan Voicu, sociolog și cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, se bazează pe rezultatele unui sondaj reprezentativ la nivel național, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de respondenți, cu o marjă de eroare de maxim ±2,83%.

„Informarea și educarea publicului sunt elemente-cheie în combaterea consumului de medicamente contrafăcute. În calitate de autorități, suntem datori să oferim populației mijloacele necesare pentru o mai bună înțelegere a riscurilor pe care le prezintă medicamentele”, a declarat Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

“Încrederea populației în farmaciile autorizate ca furnizând medicamente autentice este un semnal pozitiv, care validează activitatea OSMR, organizație ce are un rol deteminant în gestionarea sistemului de verificare a medicamentelor. Observăm însă că există și un segment de populație care manifestă rezerve sau scepticism și este de datoria noastră să ne alăturăm autorităților competente care au misiunea principală de a îmbunătăți comunicarea publică pe acest subiect,” a declarat Laurențiu Mihai, director general al Organizației de Serializare a Medicamentelor din Romania.

Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul celei de-a șasea ediții a conferinței cu tema „Siguranța pacientului, prin siguranța medicamentelor”, organizată de Organizația de Serializare a Medicamentelor din Romania și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.