31 de ani de la Revoluție. Eșecul justiției din România

​În urmă cu 31 de ani, în București izbucnea Revoluția care a dus la căderea regimului comunist. A fost ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu. Ce s-a întâmplat cu dosarul Revoluției? După 30 de ani, în aprilie 2019, Parchetul general a trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii 4 inculpați – Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu. Procurorul general de la acea vreme Augustin Lazăr își cerea scuze pentru durata excesivă a anchetei. În octombrie 2020, însă, instanța supremă a constatat ”neregularitatea” rechizitoriului, iar dosarul s-au putea întoarce la Parchet.

„Iertare și scuze”

În 17 decembrie, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, și-a cerut „iertare” de la „familiile rămase în suferință în Decembrie 1989” din cauza „greșelilor, erorilor sau abuzurilor săvârșite de unii dintre angajații Ministerului Apărării Naționale” în timpul Revoluției.

„Pentru greșelile, erorile sau abuzurile săvârșite de unii dintre angajații Ministerului Apărării Naționale în desfășurarea acelor evenimente, dincolo de răspunderile care au fost sau vor fi stabilite de instanțele judecătorești, este o datorie morală ca noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferință în Decembrie 1989 și să îi asigurăm pe toți cei de astăzi și, mai ales, pe cei care vin după noi, că vom face tot ce se va putea pentru ca asemenea situații să nu se mai repete vreodată în istoria României”, se arată într-un mesaj publicat de ministrul Apărării, care îndeplinește și funcția de premier interimar, după demisia lui Ludovic Orban.

El și-a exprimat regretul că, după 31 de ani, evenimentele de atunci nu au fost elucidate: „Trebuie să ieșim din logica aruncării răspunderii pe umerii altora. Fiecare instituție implicată în evenimentele dintre 16 și 22 decembrie, dar și după acea dată, trebuie să facă tot ce se poate pentru a clarifica deciziile luate în acele zile și, mai ales, să ajute justiția în stabilirea responsabilităților și consecințelor acestora”.

Un gest similar făcea și fostul procurorul general Augustin Lazăr, în aprilie 2019, când Secția Parchetelor Militare a înaintat instanței rechizitoriul în dosarul Revoluției, care a fost închis de mai multe ori și redeschis ultima dată în 2016, la presiunea CEDO. „Prezint public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei penale – aproape 30 de ani”, spunea procurorul general de la acea vreme.

Au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii dfostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu. Parchetul General preciza atunci că pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul de cameră preliminară de la instanța supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale.

Au fost citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul însă a fost blocat, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

În 21 decembrie 2018, procurorii Secţiei militare din Parchetul Generel anunțau că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpați în dosarul Revoluției, sub acuzația de infracțiuni contra umanității.

Acuzațiile procurorilor:

• În urma cercetărilor s-a constatat că începând cu 22 decembrie 1989, ora 16.00, întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. – format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu – a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
• Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
• Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale Ministerului Apărării (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.
• Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
• Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
• Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
• Probatoriul arată că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.
• Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
• Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.
• În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Dosarul s-ar putea întoarce la Parchet

Acum, la 31 de ani de la Revoluție, dosarul s-ar putea reîntoarce la Parchet.

În 9 octombrie 2020, instanța supremă a constatat ”neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Secția Parchetelor Militare în Dosarul Revoluției, prin care în 5 aprilie 2019 au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus. Magistrații ICCJ au exclus mai multe probe de la dosar și au dat procurorilor militari termen să remedieze „neregularitățile” și să decidă dacă cer restituirea dosarului sau mențin hotărârea de trimitere în judecată. Decizia ICCJ nu este definitivă.

Înalta Curte a constatat „nelegalitatea persoanelor ascultate în fața Comisiilor senatoriale și care au dobândit calitatea de suspecți/inculpați în cauză”, precum și „nelegalitatea administrării unor depoziții de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză”. În această ultimă categorie intră, printre altele: Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu.

Totodată, instanța exclude din materialul de urmărire penală:

• actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale;
• Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
• Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
• punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989;
• documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N.;
• „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
• documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acțiunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991”.