361 de modificări de completuri la Curtea de Apel București în trei ani. Arsenie: „Toate au avut cauze obiective” / Ce spune că face documentarul Recorder „pentru statul de drept”
Președinta Curții de Apel București (CAB) a declarat, luni, într-un comunicat, că la nivelul instanței au existat 361 de cazuri de modificare a completurilor de judecată în ultimii trei ani și că situația centralizată „demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe” de acest nivel, „care funcționează cu o schemă de 218 judecători”.
Comunicatul semnat de Liana Arsenie vine la aproape o lună după documentarul Recorder „Justiție capturată”, despre care președinta CAB susține că „ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept”.
Motivele invocate în modificarea completurilor
Potrivit CAB, situația centralizată a motivelor ce au stat la baza celor 361 de modificări de completuri din ultimii 3 ani arată astfel:
- pensionări și degrevări anticipate pensionarii – 55 de situații;
- promovări în carieră – 53 de situații;
- integrare în secție a judecătorilor nou veniți – 144 de situații;
- degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații – 41 cazuri;
- reluarea activității după concedii maternitate, alte situații – 48 cazuri;
- detașări – 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
CAB a prezentat și o „interpretare” a datelor, afirmând că integrarea în secție a judecătorilor nou-veniți (39,9% dintre cele 361 de cazuri totale) „reprezintă principala cauză a modificărilor și reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate”.
Despre pensionările și degrevările anticipate ale judecătorilor care au notificat intenția de pensionare (15,2%), CAB spune că „acestea sunt situații inevitabile care presupun încetarea mandatului și reorganizarea completurilor în mod obligatoriu”.
CAB descrie cele 53 de promovări în carieră (14,7% dintre cazuri) drept o „consecință firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept”, care „nu sunt discreționare”.
Mai departe, CAB notează că reluarea activității după concedii de maternitate/alte situații similare, reprezentând 13,3% din cazuri, „sunt modificări care țin de protecția drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislației muncii și a statutului judecătorului”.
Referitor la degrevarea totală sau parțială în considerarea complexității cauzelor, alte situații, reprezentând 11,% dintre cazuri, CAB afirmă că „modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripției în materie penală, a blocajelor și a duratei excesive a proceselor”.
„Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligațiilor legale, drepturi profesionale și sociale ale judecătorilor, cerințe de management judiciar”, mai scrie în comunicatul semnat de președinta CAB.
Șefa CAB, despre „pretinsa investigație jurnalistică” a Recorder
Liana Arsenie susține că „prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică și prezintă excepționalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței, o emoție publică artificială și periculoasă pentru statul de drept”.
„În prezentarea «Recorder» se susține că s-au influențat soluții în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor. În realitate, așa cum rezultă din datele statistice, această alegație nu este susținută de datele obiective ale dosarelor și nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situației reale arată, pe de o parte că, în marea majoritate a cazurilor (peste 86 %), dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, iar în restul cazurilor prescripția era iminentă. În aceste condiții, componența completului nu putea influența soluția impusă de lege”, se mai arată în comunicat.
„Pe de altă parte, modificările operate în compunerea completurilor se impuneau în temeiul legii si erau, totodată, obiectiv justificate”, mai susține președinta CAB.
Investigația Recorder „Justiție capturată” a fost publicată în 9 decembrie
Documentarul „Justiție capturată” a fost publicat de Recorder, pe canalul propriu de YouTube, în data de 9 decembrie. Potrivit publicației, investigația de presă a durat un an și jumătate și se referă la starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”.
În documentarul Recorder au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.
Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a spus că s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”.
„Am ajuns să reinventăm Dreptul” a spus Sandu, care a afirmat că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Masacrarea ideii de justiție, a spus Sandu, îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.
INTERVIURILE HotNews.ro