47 de ani de la cutremurul din 1977 / Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism similar

Luni se împlinesc 47 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Capitală, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi. Deși au trecut atâția ani, nu se poate spune că Bucureștiul este mai pregătit pentru a face față unui sesim similar. În primul rând, nu știm câte clădiri au risc seismic, deoarece a fost expertizată doar o mică parte din fondul construit. Apoi, nu au fost consolidate nici măcar imobilele încadrate în clasa I de risc.

În 4 martie 1977, la ora 21:22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, rămas în istorie ca seismul care a lăsat în urmă cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră. Bilanțul seismului – 1.578 de oameni și-au pierdut viața, dintre care 1.424 numai în București. La nivelul întregii țări, 11.300 de oameni au fost răniți și în jur de 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

Seismul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, iar unda de șoc a fost resimțită în aproape întreaga zonă balcanică. În București, peste 33 de clădiri și blocuri înalte s-au prăbușit.

Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în Nigeria în seara producerii cutremurului, a decis instituirea stării de necesitate în întreaga țara.

Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrachescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.

Cutremurul a provocat și prăbușirea unor monumente de arhitectură din Capitală, dar a constituit și un pretext de care regimul comunist s-a folosit pentru a demola unele clădiri „incomode”.

Cutremurul din 1977 este seismul care a făcut cele mai multe victime și cele mai mari pagube în țara noastră, însă din punct de vedere al magnitudinii nu a fost și cel mai puternic. Cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României este cel produs la 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, care a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter.

Un singur imobil cu risc seismic consolidat în ultimii 3 ani de Primăria Capitalei

Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism similar? În ultimii trei ani, Primăria Capitalei a finalizat lucrările la un singur imobil cu risc seismic, care era aproape gata încă din 2020.

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic are deschise doar trei șantiere pentru consolidare, deși 390 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. De 30 de ani, lucrurile se mișcă la fel de greu, ritmul de consolidare fiind 1 imobil pe an.

• De ce merg lucrurile așa de greu? Sunt șanse ca situația să se schimbe? Când?

Am vorbit cu Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. ​

El spune că lucrurile au mers așa de greu din cauza legislației rigide și a lipsei de finanțare, dar problemele acestea s-au rezolvat. În ultimii 3 ani, municipalitatea a expertizat 90 de clădiri, anul acesta și anul viitor vor începe lucrările de consolidare pentru 41 dintre ele, 17 având finanțare pe PNRR, iar restul prin programul național de consolidare.

• Câte șantiere pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic are deschise Primăria Capitalei? Unde sunt și în ce stadiu se află?

„În prezent, sunt deschise trei șantiere. Avem imobilul din Blănari 14, care se află în execuție, este fostul Club A. Este gata în proporție de 40%, conform estimărilor din graficul de lucrări. Este un imobil multifamilial, sunt 40 de apartamente și spații comerciale cu altă destinație. Mai avem un imobil proprietate a municipalității, pe Bărăției 50, este în execuție la nivel de realizare cam 50% din el, iar al treilea imobil este în curs de recepție la terminarea lucrărilor. Blănari 10 este un imobil unde lucrările fizic au fost terminate acum doi ani, dar au fost o serie de inadvertențe în documente, le-am reglat acum și urmează să încheiem recepția la terminarea lucrărilor. Luni, 4 martie, urmează să mai dăm un ordin de începere pentru imobilul din strada Baltagului 17. Este un imobil rezidențial cu 20 de apartamente, cu finanțare din PNRR, contractul este încheiat, autorizația de construire este obținută și începem șantierul luni, pe 4 martie.

• Când se vor finaliza lucrările la imobilele din Blănari 14 și Bărăției 50?

La Bărăției ar trebui până la sfârșitul acestui an, iar la Club A tot până la sfârșitul acestui an, deși este posibil să intrăm cam cu două luni de zile și în anul viitor, până în februarie.

• Care este valoarea lucrărilor pentru cele patru șantiere?

Pentru Blănari 14, investiția este undeva la 23 de milioane de lei, iar pentru Bărăției 50, în jur de 3,5 milioane de lei.

De ce au încremenit șantierele lăsate moștenire de Firea? „Tertipuri juridice”

• Ce s-a întâmplat cu cele zece șantiere lăsate moștenire de administrația Firea, în diverse stadii de execuție? De ce nu ați continuat lucrările?

Aici suntem blocați în tertipuri juridice pe care firma de insolvență le practică. Compania de Consolidări, care executa lucrările, este în insolvență, după cum știți. Concret, au refuzat să ne predea șantierele. Practic, acele șantiere nu sunt la noi pentru a le putea finaliza.

Sunt în continuare la administratorul judiciar al companiei. Am solicitat în instanță denunțarea contractelor, am obținut asta. Am solicitat în instanță și predarea primirii amplasamentelor. Au refuzat pur și simplu să ne predea amplasamentele, invocând o serie de tertipuri juridice. Acum știu că creditorul principal, respectiv ANAF-ul, pentru că nu au plătit taxele salariale aferente angajaților, a solicitat schimbarea administratorului judiciar, lucru care s-a și întâmplat. Vom avea săptămâna viitoare o întâlnire cu acest nou administrator judiciar și vom solicita predarea amplasamentelor pentru a putea finaliza lucrările. Dacă nu le predă, avem în continuare procesele pe rol.

• Ați finalizat lucrările de consolidare pentru vreo clădire în perioada 2021-2024?

În 2021 erau destul de avansate lucrările la imobilul din strada Spătarului 21 și pe acesta l-am finalizat. Practic, noi am făcut ultimele brașamente și am relocat proprietari. Lucrările efective de consolidare erau făcute.

Din 2021 au fost expertizate 90 de imobile din București. Majoritatea, încadrate în clasa I de risc seismic

• Câte clădiri au fost expertizate în această perioadă?

În acești trei ani, am expertizat aproximativ 90 de imobile. Dintre acestea, cam 95% au fost încadrate în clasa I de risc seismic, iar restul în risc seismic II. O mare parte dintre ele au și intrat deja pe programe de finanțare, 17 dintre ele sunt în PNRR, pentru care avem asigurată o cofinanțare de 283 de milioane de lei dintr-un total necesar de 725 de milioane de lei. De asemenea, mai avem 24 de proiecte depuse în programul național de consolidare, sunt pe lista sinteză, valoarea totală a finanțării fiind de aproximativ 610 milioane de lei.

• La acestea când vor începe lucrările?

Imobilul de pe Blănari 14 este în PNRR, deja au început lucrările. Baltagului 17 este prin PNRR. Mai avem imobilul din strada Boteanu. Acolo suntem în procedură de relocare a proprietarilor acum și estimăm că într-o lună de zile vom putea începe lucrările. Deci ar fi trei din 17. Pentru alte patru avem în prezent procedurile inițiate pentru contractarea constructorilor, deci am fi undeva la șapte, iar celelalte până la până la 17 sunt în etapele avansate de obținere a autorizațiilor de construire, finalizare a proiectelor tehnice și obținerea avizelor. După această etapă urmează să inițiem procedurile pentru contractarea constructorilor. Deci ar trebui ca până la finalul anului să încheiem toate aceste etape, astfel încât spre final de an să putem iniția contractarea lucrărilor, astfel încât în anul 2025 și 2026 să putem finaliza lucrările.

Celelalte de pe lista sinteză se încadrează în alte reguli stabilite de programul național. Ele sunt la nivel de expertiză tehnică și audit energetic și au intrat în etapa de proiectare, de aprobare a indicatorilor la faza DALI, deci suntem, să zic, mai în urmă față de PNRR, dar ar trebui cumva tot așa, spre sfârșit de an, să ajungem la etapa în care să finalizăm partea de proiectare și de obținere de autorizații de construire. Pe lângă acestea mai sunt alte 42 de imobile finanțate din programul local. Și acestea sunt în diverse etape de proiectare.

Nimeni nu știe câte clădiri cu risc seismic are Capitala / „Nici măcar nu există un inventar real al fondului construit”

• Câte clădiri cu risc seismic I și II sunt în București?

Astăzi, avem date pentru 390 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. Și mai sunt 1.503 clădiri încadrate în categorii de urgență. Nu sunt doar acestea. Doar pentru acestea avem date, ca să zic așa, adică acestea sunt expertizate. Pentru restul, nu știm. Practic, ar trebui să avem o expertiză tehnică sau documentații tehnice pentru a ne putea pronunța.

• Cam cât la sută din fondul construit din București este expertizat?

Mi-e greu să vă dau o cifră reală. Pot să vă spun, dacă vrem să fim realiști, că astăzi la nivel de București nici măcar nu există un inventar real al fondului construit pentru a mă putea raporta.

Noi, după aprobarea bugetului municipiului București, o să inițiem contractul pentru evaluarea vizual rapidă a clădirilor. Am gândit un proiect pilot. Vom începe pe zona centrală, pe axa Romană Universitate-Unirea.

Sunt 260 de imobile identificate pentru a intra în programul de evaluare vizuală rapidă, iar în funcție de acest proiect pilot, în funcție de datele pe care le colectăm și de constrângerile pe care le identificăm, vom gândi un contract la nivelul tuturor zonelor construite protejate din București. Odată cu această evaluare vizuală rapidă, practic se inițiază, dacă vreți, și o inventariere a fondului construit, toate datele urmând să fie colectate într-o platformă derulată și gestionată de către Ministerul Dezvoltării. Și abia după ce vom face evaluarea vizuală rapidă vom avea niște cifre despre fondul construit existent.

• De ce merge așa de greu programul de consolidare?

Pentru consolidarea unui imobil, de la momentul inițial până la finalizarea lucrărilor sunt necesari între trei ani și jumătate și patru ani. Aceștia sunt pașii tehnici. Un an și jumătate, doi, durează partea de relații cu asociațiile de proprietari, încheiere de convenții, că de multe ori asociațiile de proprietari cam în șase-opt luni de zile își adună documentele, după care vin către noi. Durează cam trei luni expertiza, cam trei-patru luni de zile partea de studii de fezabilitate și apoi autorizația de construire. Proiectul tehnic cam încă patru luni, cu tot ce înseamnă avize și aprobări, ne ducem într-un an și jumătate. Apoi urmează cam trei-patru luni de zile, partea de contractare a constructorului și apoi execuția propriu-zisă.

„Și capacitatea noastră administrativă, din perspectiva resurselor umane, este limitată”

• Dincolo de birocrație, ce alte motive mai sunt? Nu doresc oamenii să consolideze casa în care locuiesc? E incompetentă administrația locală?

Sunt două aspecte. Pe de o parte, după ce asociațiile de proprietari au intrat în program, atunci intrăm pe calendarul programului respectiv și suntem în calendarul celor 147 de imobile, iar aici durează între 3 și 4 ani tot procesul. Iar cei care nu sunt în programe înseamnă că nu își doresc consolidarea imobilului sau încă nu și-au adunat documentele.

Pe de altă parte, și capacitatea noastră administrativă, din perspectiva resurselor umane, este limitată. Mai avem nevoie de cel puțin 30 de posturi pe care am vrea să le scoatem la concurs, dar angajările în administrația publică sunt blocate. Am făcut o serie de memorandumuri atât către Ministerul Dezvoltării, cât și către Ministerul Finanțelor, ne-a fost refuzat, deși am invocat nevoia de a angaja ingineri și arhitecți, nu alte specializări, tocmai arătând care sunt contractele pe care le avem încheiate în PNRR și programul național de consolidare, explicând foarte clar nevoia noastră de personal specializat.

„Avem un fond construit extrem de vulnerabil”

• Cât de pregătiți suntem pentru cutremur?

Noi suntem pe partea de prevenție, să zic așa. De ce se întâmplă la momentul cutremurului și după cutremur sunt responsabili colegii de la Situații de Urgență, ei ar trebui să vă poată da mai multe informații în zona aceasta. De asemenea, aș vrea să mai precizez că și primăriile de sector sunt eligibile în programele de consolidare. Deci efortul la nivelul de prevenție, la nivelul Bucureștiului, ar trebui multiplicat cu cel puțin efortul celor șapte primării din București și sperăm că odată cu aprobarea noilor bugete pentru acest an, fiecare primărie de sector să își prevadă programe locale de consolidare.

În București, în total, au fost consolidate 112 clădiri dintre care 30 au fost consolidate pe fonduri publice. Evident că ritmul acesta a fost foarte-foarte lent din cauza cadrului legal existent și extrem de rigid.

Până în anul 2022, reglementările de consolidare erau următoarele: era nevoie de acordul tuturor co-proprietarilor pentru a intra într-un program de consolidare, destul de greu de realizat acest lucru, apoi recuperarea sumelor se făcea în termen de 25 de ani de la proprietari. Iarăși destul de dificil de implementat acest lucru.

În prezent, avem o altă lege, din 2022, care schimbă radical să zic așa abordarea. Cu 50% plus unu se poate intra în programe de consolidare, există niște interdicții de vânzare, sumele care trebuie recuperate sunt mult mai mici, plus interdicțiile legii cu privire la posibilitatea de a desfășura activitate comercială, publicitate, respectiv închirierea apartamentelor în imobilele încadrate în clasa de risc seismic I.

Deci toate aceste constrângeri de fapt au determinat asociațiile de proprietari să decidă și să intre în programele de consolidare. Un alt aspect este legat de sursele de finanțare. Dacă ne uităm un pic în urmă, deși suntem în Uniunea Europeană din anul 2007, consolidarea nu a fost prinsă în niciun program operațional regional. Abia acum consolidarea a fost prinsă în aceste programe. Deci și finanțarea a fost întotdeauna un element de constrângere. În funcție de program, se decontează o anumită sumă pentru lucrări. PNRR-ul asigură 700 euro pe metru pătrat. Programul național vine și asigură cam 93% din devizul general al lucrărilor. Practic proprietarii trebuie să plătească doar o mică parte.

• Pe datele de astăzi, cu 112 clădiri consolidate în București, dacă mâine vine un cutremur asemănător celui din ’77, ce se întâmplă?

Scenariul cred că ar trebui să-l facem fiecare dintre noi. Avem un fond construit extrem de vulnerabil. Avem aceste date: în risc seismic I sunt încadrate 390 de imobile, în risc seismic II – sunt 460 și avem o estimare a Băncii Mondiale care spune că 20.000 de clădiri din București sunt vulnerabile tocmai pentru că sunt construite înainte de 1977, când erau alte normative de proiectare”.

Despre șantierele de consolidare rămase în paragină

În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbei Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C). Până la alegerile din septembrie 2020, la 4 dintre ele lucrările au fost finalizate (Blănari 6, 8, 10, Spătarului 36), dar nu aveau recepția făcută. Restul erau în diverse faze de execuție. Lucrările erau executate de Compania Municipală Consolidări.

După alegeri, noul primar general, Nicușor Dan, a început desființarea companiilor municipale, iar în acest context, dar și din cauza neregulilor găsite, soldate cu mai multe plângeri penale, șantierele de consolidare au fost blocate.

În martie 2021, situația șantierelor de consolidare era următoarea și așa a rămas până acum:

• Blănari 6,8,10, Spătarului 36 – au fost terminate lucrările, erau în faza de recepție la terminarea lucrărilor
• Franceză 30 – 95%
• Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 – lucrările de consolidare erau executate în proporție de 60-70% nu sunt realizate instalațiile și componenta de arhitectură la interior, sau tâmplăria
• Vânători 17 – 70%
• Calea Victoriei 22-24 – 10% doar fațada făcută și golită clădirea la interior
• bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C – 10%
• Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 – în proiectare.

Un raport al Curții de Conturi arată dezastrul în caz de cutremur

Efectele unui cutremur major în București ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități. Un raport de audit al experților Curții de Conturi de anul trecut, despre care Hotnews.ro a scris aici, relevă posibilitatea unei crize de mari proporții în Capitală în cazul unui seism de calibrul celui din 1977 sau mai puternic.

Documentul oficial remarcă dezinteresul autorităților și toate disfuncționalitățile sistemului de management al riscului de cutremur.

În primul rând, numărul clădirilor în pericol de prăbușire ar putea fi mult mai mare, multe spitale ar putea colapsa, nu există rezerve de sânge și medicamente, forțele de intervenție nu sunt suficiente, și, deși există un sistem de alarmare timpurie pentru a se putea securiza infrastructura critică și opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de el. (Citește AICI raportul privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București)

Deși există o listă a clădirilor care sunt în pericol în caz de cutremur, aceasta nu este însă completă. Și asta pentru că pur și simplu nu s-a făcut până acum o inventariere și o evidență a clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București.

„A fost constatată, de asemenea, lipsa unei proceduri care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în Listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. În acest sens, evidența gestionată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are la bază documentații depuse de către beneficiarii respectivelor clădiri, neexistând o evidență a tuturor clădirilor neexpertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic. Prin urmare, lista nu este exhaustivă. Implicațiile sunt grave, dat fiind că aceste clădiri pot pune în pericol viața și sănătatea persoanelor în situația producerii unui seism, chiar și unul moderat ca intensitate”, se artă în raport.

La nivelul Primăriei București, se notează în document, nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică din Capitală și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.

O zonă critică a fost identificată la nivelul spitalelor. Potrivit documentului o treime dintre spitalele din București administrate de către Ministerul Sănătății sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. „Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, notează experții Curții de Conturi.

Astfel, din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic.

Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I. Acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Au fost identificate, de asemenea, deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.

„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se arată în document.

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Conform specialiştilor, seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”.

În cazul unui seism puternic pot muri peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

• „Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.
• Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar circa 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.