Premiul Nobel pentru Pace 2022, câștigat de belarusul Ales Bialiatski, organizația rusă Memorial și Centrul pentru libertăți civile din Ucraina

Premiul Nobel pentru Pace 2022 a fost câștigat de Ales Bialiatski din Belarus, apărător al drepturilor omului și două organizații ale societății civile, Memorial (din Rusia) și Centrul pentru libertăți civile (din Ucraina), a anunțat comitetull norvegian pentru Nobel din Oslo.

Comitetul Nobel norvegian a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 unei persoane și către două organizații. Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine.

Aceștia promovează de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Ei au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile puterii. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.

Ce spune Comitetul Nobel despre laureații din acest an:

Ales Bialiatski din Belarus

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor 1980. Și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală. Printre altele, a fondat organizația Viasna (Primăvara) în 1996, ca răspuns la controversatele amendamente constituționale care au conferit președintelui puteri dictatoriale și care au declanșat demonstrații de amploare. Viasna a oferit sprijin pentru demonstranții încarcerați și pentru familiile acestora. În anii care au urmat, Viasna s-a transformat într-o organizație pentru drepturile omului cu o bază largă, care a documentat și a protestat împotriva folosirii torturii de către autorități împotriva prizonierilor politici.

Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiatski. Acesta a fost încarcerat din 2011 până în 2014. În urma unor demonstrații de amploare împotriva regimului în 2020, a fost din nou arestat. El este în continuare deținut fără proces. În ciuda greutăților personale enorme, Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus.

Organizația rusă Memorial

Organizația pentru drepturile omului Memorial a fost înființată în 1987 de către activiști pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică, care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate. Printre fondatori s-au numărat Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și Svetlana Gannushkina, militantă pentru drepturile omului. Memorialul se bazează pe ideea că confruntarea crimelor din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Memorial a crescut și a devenit cea mai mare organizație pentru drepturile omului din Rusia. Pe lângă înființarea unui centru de documentare privind victimele epocii staliniste, Memorial a compilat și sistematizat informații privind opresiunea politică și încălcările drepturilor omului în Rusia. Memorial a devenit cea mai autorizată sursă de informații despre prizonierii politici din centrele de detenție din Rusia. De asemenea, organizația s-a aflat în prima linie a eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Atunci când societatea civilă trebuie să cedeze în fața autocrației și a dictaturii, pacea este adesea următoarea victimă. În timpul războaielor din Cecenia, Memorial a adunat și a verificat informații privind abuzurile și crimele de război comise asupra populației civile de către forțele rusești și pro-rusești. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei activități.

Activiștii societății civile din Rusia sunt supuși de mulți ani la amenințări, încarcerări, dispariții și asasinate. Ca parte a hărțuirii guvernamentale a organizației Memorial, organizația a fost catalogată încă de la început drept „agent străin”. În decembrie 2021, autoritățile au decis ca Memorial să fie lichidat cu forța, iar centrul de documentare să fie închis definitiv. Desființările au devenit efective în lunile următoare, dar oamenii din spatele Memorial refuză să fie închiși. Într-un comentariu cu privire la dizolvarea forțată, președintele Yan Rachinsky a declarat: „Nimeni nu intenționează să renunțe”.

Centrul pentru libertăți civile din Ucraina

Centrul pentru Libertăți Civile a fost înființat la Kiev în 2007 cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Centrul a luat poziție pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a exercitat presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. Pentru a transforma Ucraina într-un stat guvernat de statul de drept, Centrul pentru Libertăți Civile a pledat activ pentru ca Ucraina să se afilieze la Curtea Penală Internațională.

După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a crimelor de război comise de Rusia împotriva populației civile ucrainene. În colaborare cu parteneri internaționali, centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a celor vinovați.

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace pentru anul 2022 lui Ales Bialiatski, Memorial și Centrului pentru Libertăți Civile, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. Prin eforturile lor consecvente în favoarea valorilor umaniste, a antimilitarismului și a principiilor de drept, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel privind pacea și fraternitatea între națiuni – o viziune de care lumea are cea mai mare nevoie în prezent.

Premiul Nobel pentru Pace, neacordat în 19 ani

Potrivit testamentului lui Alfred Nobel, premiul pentru Pace trebuie acordat „persoanei care a realizat cea mai amplă sau cea mai bună activitate în favoarea fraternității între națiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente și pentru organizarea și promovarea congreselor de pace”, notează nobelprize.org.

Din 1901, au fost acordate 102 premii Nobel pentru pace. Acesta nu a fost acordat în 19 ani: în 1914, 1915, 1916, 1918, 1923, 1924, 1928, 1932, 1939, 1940, 1941, 1942, 1943, 1948, 1955, 1956, 1966,1967 și 1972.

De ce nu au fost acordate premiile pentru pace în acei ani? În statutul Fundației Nobel se spune: „Dacă niciuna dintre activitățile luate în considerare nu se dovedește a fi de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat până în anul următor. Dacă, chiar și atunci, premiul nu poate fi acordat, suma va fi adăugată la fondurile rezervate ale fundației.” În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, au fost acordate mai puține premii Nobel.

69 de premii pentru pace au fost acordate unui singur laureat.
31 de premii pentru pace au fost împărțite de doi laureați.
2 premii pentru pace au fost împărțite între trei persoane. Premiul Nobel pentru Pace din 1994 a fost acordat lui Yasser Arafat, Shimon Peres, Yitzhak Rabin, iar Premiul Nobel pentru Pace din 2011 a fost acordat lui Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee și Tawakkol Karman.

O singură persoană a refuzat premiul

Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unui număr de 137 de laureați – 109 persoane și 28 de organizații. Având în vedere că Comité International de la Croix Rouge (Comitetul Internațional al Crucii Roșii) a fost premiat de trei ori, iar Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați a fost premiat de două ori, există 109 persoane și 25 de organizații care au primit Premiul Nobel pentru Pace.

Până în prezent, cea mai tânără laureată a Premiului Nobel pentru Pace este Malala Yousafzai, care avea 17 ani când a primit premiul pentru pace în 2014.

Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru Pace până în prezent este Joseph Rotblat, care avea 87 de ani când a primit premiul în 1995.

Politicianul vietnamez Le Duc Tho, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1973 împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, este singura persoană care a refuzat Premiul Nobel pentru Pace. Amândoi au primit premiul pentru negocierea acordului de pace din Vietnam. Le Duc Tho a declarat că nu a fost în măsură să accepte Premiul Nobel, invocând drept motiv situația din Vietnam.

Laureați ai Premiului Nobel pentru Pace aflați în arest în momentul decernării premiului:

Pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky
politicianul birmanez Aung San Suu Kyi
activistul chinez pentru drepturile omului Liu Xiaobo

Premiul Nobel pentru Pace postum

Există un singur Premiu Nobel pentru Pace post-mortem, acordat lui Dag Hammarskjöld în 1961. Din 1974, Statutul Fundației Nobel prevede că un premiu nu poate fi acordat postum, cu excepția cazului în care decesul a survenit după anunțarea premiului Nobel. Înainte de 1974, Premiul Nobel a fost acordat postum și lui Erik Axel Karlfeldt (Premiul Nobel pentru Literatură 1931).

Premiul Nobel pentru Pace 2022, câștigat de belarusul Ales Bialiatski, organizația rusă Memorial și Centrul pentru libertăți civile din Ucraina

Ce spune Comitetul Nobel despre laureații din acest an:

Ales Bialiatski din Belarus

Organizația rusă Memorial

Centrul pentru libertăți civile din Ucraina

Premiul Nobel pentru Pace, neacordat în 19 ani

O singură persoană a refuzat premiul

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”