Fostul parașutist rus Pavel Filatiev, despre lipsa de dotare a armatei, jafuri și crime
După mai bine de șase luni de război, mărturiile directe ale soldaților ruși din prima linie a frontului se scurg. Cea mai detaliată vine de la Filatiev, care a scris în grabă un memoriu de 104 pagini despre cele două luni de luptă, intitulat Zov, pe care l-a încărcat apoi pe rețeaua de socializare rusă VK.
„Nu puteam să arunc armele și să fug, pentru că pentru un războinic asta înseamnă lașitate. Nu toată lumea înțelege acest lucru, dar suntem ținuți ostatici de propriul nostru patriotism”, a spus el într-un interviu pentru Al Jazeera.
„Am decis că, dacă voi scăpa cu viață, voi face tot ce-mi stă în putință pentru a-l opri. Am decis că cel mai bun lucru pe care îl puteam face era să scriu totul – ce gândeam, ce simțeam, când îmi era frică – fără niciun fel de eroism exagerat.”, a spus el.
Filatiev a vrut să le arate cititorilor ruși ceea ce spune el că este adevărul, în comparație cu ceea ce ar fi putut vedea la televizor.
Filatiev provine dintr-o familie de militari.
Tatăl său a servit în Cecenia, unde el însuși avea să fie detașat mai târziu, în timpul primei sale misiuni în forțele aeropurtate, între 2007 și 2010.
Anul trecut, în căutarea unui salariu fiabil, s-a reînrolat în vechea unitate a tatălui său. Aflat în Crimeea, el a văzut cu ochii lui o lipsă cronică de echipamente, rezultatul corupției generalizate din lanțul de aprovizionare.
Echipamentele care existau erau vechi și uzate
„Am primit o vestă antiglonț abia în ultimul moment, înainte de a trece granița”, a spus el. „Toată lumea cunoaște astfel de incidente când 10 oameni sunt trimiși cu două căști și două veste antiglonț și li se spune să se descurce între ei. Situația este atât de absurdă încât mulți oameni își cumpără singuri îmbrăcăminte, echipament, bocanci, înainte de a fi trimiși la război.”
După ce a trecut din Crimeea pe teritoriul ucrainean la sfârșitul lunii februarie, unitatea lui Filatiev a ocupat orașul Herson întâmpinând o slabă rezistență.
Parașutiștii au primit apoi ordin să mărșăluiască spre Nikolaev, și-au stabilit poziția în pădure, care era bombardată de artileria ucraineană, ucigând mai mulți dintre camarazii lui Pavel. Pe parcursul lunii următoare, a existat un impas, deoarece forțele rusești care încercau să cucerească orașul au fost reținute în tranșee de rezistența acerbă a ucrainenilor.
„Am așteptat o săptămână fără să avem unde să dormim sau să ne spălăm, fiind în permanență sub focuri de armă, și nu înțelegeam de ce nu eram rotiți”, a povestit Filatiev. „Trebuie să trăiești și să dormi în pământ, sub bombardament constant. Dar te obișnuiești cu asta. Dormeai chiar și atunci când era o explozie la o sută de metri distanță”., spune el.
A sfârșit prin a petrece o lună în tranșee.
Războiul s-a încheiat pentru el după ce o explozie de artilerie i-a provocat o infecție la ochi și a fost evacuat la un spital din Crimeea. Acolo, a avut în sfârșit șansa de a se uita la televizor și de a compara modul în care a trăit războiul cu modul în care acesta era prezentat la știri.
Despre violuri, jafuri și furturi: Am luat doar din magazinele abandonate
După ce caporalul Daniil Frolkin, în vârstă de 21 de ani, a recunoscut că a executat un civil cu un glonț în cap și că a furat din casele sătenilor, iar comandanții săi au fost implicați în jafuri organizate cu camioanele, Filatiev a încercat să se distanțeze de camarazii de arme care au comis astfel de de infracțiuni grave
„Mulți în Ucraina nu mă cred și încearcă să ne prezinte pe toți parașutiștii ca fiind „orci”, dar eu trec testul cu detectorul de minciuni. Nimeni din unitatea mea, în cele două luni cât am fost acolo, nu a luat parte la vreo crimă”, a declarat el.
„Nimeni nu a violat pe nimeni, nu a împușcat pe nimeni sau ceva de genul acesta. [Dar] pentru că nu aveam nimic de mâncare sau de băut, când dădeam peste magazine abandonate, luam apă, țigări și mâncare”, susține el.