VIDEO Ambasada Rusiei în România marchează 83 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov: „A fost un tratat de neagresiune”
Ambasada Rusiei în România anunță împlinirea a 83 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov pe care îl descrie drept un „tratat de neagresiune” semnat între Germania și Uniunea Sovietică.
„La 23 august 1939, la Moscova a fost semnat un acord interguvernamental care garanta că neagresiunea reciprocă a părților în cazul implicării uneia dintre acestora în acțiuni militare”, afirmă o postare făcută pe pagina sa de Facebook de ambasada Rusiei la București, susținând de asemenea că în anii 1930, URSS a pledat invariabil și activ pentru crearea unui ‘sistem de securitate colectivă’ în Europa”.
„Dar toate încercările sovietice de a crea o coaliție antihitleristă au fost, din păcate, zădărnicite de țările occidentale. Politica de pacificare dusă de puterile occidentale și lipsa lor de dorință de a coopera cu Moscova în deplină măsură și în condiții egale i-au dat lui Hitler mână liberă pentru a obține victoria sa politică cheie – semnarea Acordului de la München între Germania, Marea Britanie, Franța și Italia, prin care aceste țări chiar și-au închis ochii la dezmembrarea Cehoslovaciei”, mai susține postarea.
Distribuind o înregistrare video realizată de Ministerul rus de Externe pentru a comemora semnarea pactului, ambasada afirmă că „liderii sovietici au continuat totuși să caute oportunități pentru a organiza rezistență pe scară largă la amenințarea germană” dar că „Marea Britanie și Franța tergiversau în mod deliberat începutul acestor negocieri” privind o alianță militară, „asupra cărora insista Moscova.”
Ambasada Rusiei în România spune că semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a fost „un pas forțat”
„La Kremlin a fost semnat un acord de către miniștrii de Externe ai URSS și ai Germaniei, Viaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop. Potrivit istoricilor, acest pact nu era în contradicție cu normele dreptului internațional și nici cu practica contractuală a statelor aplicabilă pentru reglementări de acest fel”, continuă postarea, adăugând că „este important de menționat că URSS a fost printre ultimii care au semnat un astfel de tratat cu Germania.
„Acordul a contribuit la mutarea granițelor de vest ale URSS cu aproximativ 350 de kilometri. În aceste condiții, decizia guvernului sovietic de a semna un pact de neagresiune cu Germania a fost un pas forțat, deși firesc și justificat, deoarece crearea unei coaliții eficiente a Angliei, Franției și URSS eșuase”, mai spune ambasada Rusiei la București.
„Există multe dovezi care indică faptul că, dacă Moscova nu ar fi fost de acord cu sosirea lui von Ribbentrop în URSS, Hermann Göring ar fi efectuat o vizită în Anglia, vizită care fusese deja agreată de Londra și Berlin”, susține de asemenea Rusia.
\uD83D\uDCC5 Today marks 83 years since the signing of the Treaty of Non-Aggression between Germany and the USSR.
\uD83D\uDCF9 Watch our retrospective video for information on the state of affairs in Europe prior to the signing of this document.
\uD83D\uDD17 https://t.co/0oj5eo5QbC pic.twitter.com/mxyonaFXDt
— MFA Russia \uD83C\uDDF7\uD83C\uDDFA (@mfa_russia) August 23, 2022
Pactul Ribbentrop-Molotov a împărțit Europa de Est între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică
Pactul adițional secret al actului, datat 23 august 1939, prevedea împărțirea Poloniei între cele două state totalitare, intrarea statelor baltice în „sfera de influență” a Rusiei, la fel ca Basarabia care făcea parte din România Mare la momentul respectiv:
- În cazul unei reorganizări teritoriale și politice a regiunilor care fac parte din statele baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), granița de nord a Lituaniei este în același timp granița sferelor de interese ale Germaniei și URSS. În același timp, interesele Lituaniei în raport cu regiunea Vilna sunt recunoscute de ambele părți.
- În cazul unei reorganizări teritoriale și politice a regiunilor care alcătuiesc statul polonez, granița sferelor de interese ale Germaniei și URSS va trece aproximativ de-a lungul râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă este în interes reciproc să se păstreze un stat polonez independent și care vor fi granițele acestui stat, poate fi în cele din urmă clarificată numai în cursul dezvoltării politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă printr-un acord amical reciproc.
- În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic complet față de aceste regiuni.
- Acest protocol va fi păstrat în cel mai strict secret de ambele părți.
Videoclipul de propagandă distribuit marți de Ministerul rus de Externe pare cu atât mai bizar întrucât Moscova insistă că unul dintre obiectivele principale ale „operațiunii militare speciale” din Ucraina îl constituie „denazificarea” țării, după cum a afirmat chiar președintele Vladimir Putin în declarația de război citită la primele ore ale dimineții zilei de 24 februarie.
Citește ultimele evoluții din a 181-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.