Sari direct la conținut

Reușita din statistici

Contributors.ro
Andrei Avram , Foto: Arhiva personala
Andrei Avram , Foto: Arhiva personala

Pare că obținerea rezultatelor foarte bune reprezintă o marotă a societății românești. Chiar și atunci când nu dispunem de resursele necesare succesului, trebuie să reușim. De fapt, parcă suntem într-o piesă a absurdului: cu cât situația este mai jalnică, cu atât succesul este mai mare. O dovedesc rezultatele de la examenele naționale din această vară. La Evaluarea Națională mediile au fost foarte mari, ierarhiile de anul trecut prezentate în broșuri și distribuite elevilor și părinților își pierd orice fel de relevanță. În ciuda mediilor mari, părinții, elevii sunt impacientați. Entuziasmul inițial, cauzat de notele bune obținute la examen, se transformă în panică atunci când sunt urmărite ierarhiile. Remarcăm o adevărată inflație a notelor obținute, o devalorizare a mediilor de admitere la liceu.

Este un cerc vicios: ni s-a transmis permanent că în perioada pandemiei calitatea actului educațional a scăzut. Cu toate acestea, în statistici trebuie să stăm bine, mediile trebuie să crească de la an la an, planurile trebuie îndeplinite. Așadar, la vremuri noi, subiecte de dificultate oportună contextului, iar rezultatele pe măsură – foarte bune, dar rupte de realitate și generatoare de confuzii identitare.

Cum va înțelege un elev că, în ciuda faptului că a avut o medie mai mare decât aceea la care se aștepta, nu va reuși să fie admis la primele licee pe care și le dorea? Cine este de vină pentru aceasta? Lui i s-a transmis permanent că la liceul X, în ultimii ani ultima medie de admitere a fost, de exemplu, 9. Media obținută de el este 9,2. Cu toate acestea va trebuie să renunțe inclusiv la a treia opțiune pe care o luase în calcul pentru că mediile au crescut foarte mult. Astfel, ne putem întreba dacă o medie mai mare vine în întâmpinarea nevoilor elevilor sau, dimpotrivă, mai mult îi debusolează?

Contradicțiile se țin lanț și în cazul examenului de bacalaureat. Avem cel mai mare număr de elevi (din ultimii patru ani) care nu s-au înscris la examenul maturității, deși erau elevi ai claselor terminale, dar și cel mai mare procent de promovabilitate din ultimii 10 ani. Care statistică este mai aproape de situația reală? Și de această dată am fost avertizați că rezultatele foarte bune sunt și consecința nivelului de dificultate al subiectelor, adaptat contextului din ultimii ani. Așadar, pe teren am pierdut lupta, însă în statistici am învins!Citeste intregul articol pe Contribuotrs.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro