Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni din lume în fiecare an / Cât de îngrijorătoare este situația în rândul adolescenților din România

Produsele din tutun ucid peste 8 milioane de oameni din lume în fiecare an, iar 1,2 milioane dintre aceștia mor din cauza expunerii la fumat pasiv. În România, deși procentul adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13-19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit.

În fiecare an, în 31 mai este celebrată Ziua Mondială fără Tutun, pentru a reaminti efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv.

Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii, potrivit managerului Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler.

Din cele peste 8 milioane de decese cauzate anual de tutun, mai mult de 7 milioane sunt provocate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

În 2020, 22,3% din populaţia globală a consumat tutun – 36,7% dintre bărbaţii şi 7,8% dintre femeile din întreaga lume.

Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde povara bolilor legate de tutun şi a morţii este cea mai grea. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază precum hrana şi adăpostul. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanţiale şi includ costuri semnificative de îngrijire a sănătăţii pentru tratarea bolilor cauzate de acesta precum şi capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea şi mortalitatea cauzate de tutun, arată OMS.

Care este situația în România

La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.

Între cele două sexe, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte comportamentul faţă de consumul experimental de tutun: 67,2% prevalenţa consumului în rândul populaţiei masculine, faţă de 49,4% în rândul celei feminine.

Segmentul cuprins între 25 şi 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalenţă: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieţii, 46,8% pentru consumul recent şi 46% pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenţei consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8%, faţă de 46%) indică menţinerea într-o proporţie mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an.

Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).

Indiferent de perioada de timp considerată pentru analiza prevalențelor, în mediul urban se înregistrează valori mai mari, comparativ cu cele observate pentru populația din mediul rural (consumul experimental de tutun: 61,3%, faţă 52,6%; consumul de tutun în ultimul an: 44,2%, faţă 36,3%; consumul de tutun în ultima lună: 43,3%, faţă 35,9%).

În funcţie de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti-Ilfov (53,6%), urmate de respondenţii care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) şi în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2%).

Cât de îngrijorător este fenomenul în rândul adolescenților

În România, studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu OMS și CDC Atlanta în perioada 2004 – 2018 arată o evoluție importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor, conform datelor Ministerului Sănătății:

• În rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009.
• În același timp, adolescenții au început să fumeze țigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent țigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau țigări ”clasice”: 8,2% respectiv 8,6%. Mai mulți băieți par să fumeze curent țigări electronice decât țigări obișnuite (10,1% versus 9,8%). In anul 2017 s – a constat că, dintre copiii care au încercat țigaretele electronice, mult mai mulți (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%).
• În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 – 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).
• În rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului de țigarete între 2010 și 2018 a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populația generală prevalența fumătorilor de țigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulților tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.
• În concluzie, deși procentul adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13 – 19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit.