Verdictul în litigiul cu Roșia Montană, așteptat vineri – ministrul Finanțelor / România ar putea fi obligată să plătească despăgubiri de câteva miliarde de dolari. Care este pragul maxim

Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) se va pronunța vineri în procesul intentat României de către Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, a anunțat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources, pragul maxim fiind de 6,7 miliarde de euro, conform lui Boloș.

• Afacerea Roșia Montana, cu miză de miliarde de dolari – cum a ajuns statul român să se autosaboteze și cine este responsabil de un posibil eșec în instanță

Boloș a spus, joi, că decizia în acest litigiu va fi pronunțată vineri, iar în funcție de aceasta va fi stabilită strategia de negociere a statului român.

„Perspectiva de a schimba decizia este destul de mică”

• „Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională.
• Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează apoi să ne formulăm strategia de negociere și, în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat ministrul Finanțelor.

Întrebat dacă va mai fi posibilă o cale extraordinară de atac din partea statului român, a răspuns: „Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, (…) în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a conchis Marcel Boloș.

Ce va urma după decizia Tribunalului de arbitraj?

Ministrul Finanțelor spune că speră ca modalitatea în care va fi aplicată decizia privind plata de despăgubiri de către statul român să poată fi convenită între comisia interministerială și titularii deciziei, adică compania minieră:

• „După ziua de mâine, se comunică oficial decizia, există apoi o perioadă de acomodare, de maximum 30 de zile, timp în care se stabilește ce este public, ce este secretizat din decizie. Apoi urmează pașii de negociere, sper (…)
• Dacă nu va exista o cale de dialog, se vor urma căile legale de executare silită. Am menționat că avem o strategie de negociere, pe care sper că o vom putea pune în aplicare”.
• „Astfel de cheltuieli care sunt considerate extraordinare din perspectiva Eurostat pot să aibă un regim aparte. La socoteala pe care o facem pentru ținta de deficit să tratată ca o cheltuială extraordinară.”
• „Modalitate în care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie ca urmare a unei discuții între comisia interministerială și titularii acestei decizii, dacă există o cale de dialog. Dacă nu, se vor urma căile legale de executare silită. Eu sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluție de a duce la bun sfârșit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere.”
• „Avem o strategie de negociere pe car eo vom pune în aplicare la momentul în care va începe dialogul.”
• „Au cerut maxim 6,7 miliarde euro și minim ceea ce au investit: 1 miliard euro. În acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care îl vom avea.”
• „Dacă decizia nemonetara în care statul este obligatiat să continue investitia, va trebui să facem demersuri legale pentru a prelungi licența de exploatare a resurselor de aur.”

Valoarea maximă la care ar putea ajunge despăgubile pe care trebuie să le plătească statul român

Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources.

Conform ministrului Finanțelor, România riscă să plătească între un miliard de euro – valoarea investiției Gabriel Resources – și 6,7 miliarde de euro.

• „Maximum ar fi 6,7 miliarde de euro, iar minimum, cât au investit, un miliard de euro. În acest interval ar trebui să fie valoarea despăgubirilor”, a spus Marcel Boloș.

El a susținut că o astfel de decizie nu ar influența „modul de recalculare și obligația” Guvernului de majorare apensiilor de la 1 septembrie, dar că „majorează ținta de deficit bugetar”.

Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, declara recent că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României în cazul Roşia Montană ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase, cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile de mediu au reclamat că procedura afectează mediul, dar şi locuitorii din zonă, iar extinderea minei ar distruge o parte din vechile galerii romane şi patru vârfuri montane.

Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol în vara anului 2021

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”. UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).

Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scria agenția EFE.

Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.

Cum a pornit afacerea „Roșia Montana”

În martie 1997, a fost încheiat un contract între canadienii de la Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului Deva, Minexfor SA, Cepromin SA si Upsrueem SA, înființându-se compania Euro Gold Resources, potrivit unor documente desecretizate de Guvernul României în septembrie 2011. În 1997, era guvernul Ciorbea, iar ministru al Industriilor era Călin Popescu Tăriceanu.

Gabriel Resources deținea 65% din capitalul social, Regia Autonomă a Cuprului Deva avea 33,8%, iar celelalte companii până în 0,5%. Primul consiliu de administrație a fost format din controversatul om de afaceri Frank Timis, care deținea și funcția de președinte, Danken Grenaway, membru numit de Gabriel Resources și Nicolae Stanca, membru numit de Regia Autonomă a Cuprului Deva.

Ulterior, a tot fost modificat acționariatul companiei, redenumită Roșia Montana Gold Corporation, până când Gabriel Resources a ajuns să dețină 80,68% din acțiuni, iar Minvest (fosta Regia Autonomă a Cuprului Deva) doar 19,31%. Din 2008, compania este condusă de Dragoş Tănase, care este Director General Roşia Montană Gold Corporation, președinte și CEO Gabriel Resources.

Cu doar 170 mii dolari, pretul unui apartament în Bucuresti, Gabriel Resources a castigat diferenta de 15%, cota semnificativa a afacerii evaluate la 15 miliarde USD, scria România Curată în septembrie 2011.

La contractul din 1997 au fost adăugate mai multe acte adiționale. Documentele desecretizate în 2011 arătau că partea română avea o serie de obligații pentru obtinerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale, iar canadienii se ocupau de finanțări și operațiuni financiare.

În octombrie 1999, Minvest Deva a transferat licența de exploatare către Roşia Montană Gold Corporation.

Chiar dacă nu are activitate consistentă, cifra de afaceri fiind de câteva zeci de mii de lei anual, compania este cotată la Bursa din Toronto. De-a lungul timpului, au fost făcute speculații pe bursă, având la bază doar ideea unei investiții.

Legislația minelor și acordul de mediu – cartofii fierbinți aruncați de la o guvernare la alta

Pentru a fi demarat proiectul trebuia o Lege a Minelor favorabilă. De aici a început întreaga tevatură.

În iunie 1998 a apărut o lege a minelor, însă forma de atunci nu era suficientă pentru a porni o investiție uriașă la Roșia Montana. Așa au apărut presiunile asupra autorităților pentru întocmirea unei legislații care să permită exproprierile la Roșia Montana, dar, în același timp, și tensiunile în societate. Punctul maxim al acestor tensiuni a fost atins în 2013.

În 2004, Gabriel Resources a început procedurile pentru implementarea proiectului minier, unul dintre cele mai importante documente pe care compania trebuie sa îl obțină fiind acordul de mediu.

În 2007, în timpul guvernării Tăriceanu, Gabriel Resources acuza că înregistrează pierderi din cauză că statul român tărăgănează aprobarea demarării investiției, iar proiectul întampină opoziție din partea unui grup de ONG-uri finanțate din afara țării, dar și din partea Guvernului Ungariei. În 2007, procedurile pentru avizarea proiectului minier erau înghețate la Ministerul Mediului, condus atunci de Attila Korodi (UDMR).

În 2009, în guvernarea Boc, ministrul economiei de atunci, Adriean Videanu spunea că dorește ca proiectul minier de la Roșia Montana să devină operațional, însă eliberarea acordului de mediu era în continuare blocată de Ministerul Mediului, aflat tot la UDMR.

În septembrie 2013, Guvernul Romaniei a trimis Parlamentului un proiect de lege controversat, prin care dădea undă verde exproprierilor și exploatarii de la Roșia Montana.

Era proiectul de „LEGE privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România Parlamentul României”. La guvernare se afla USL, iar premier era Victor Ponta.

Însă, ONG-urile de mediu și societatea civilă au reacționat puternic, fiind organizate proteste uriașe în țară și străinătate (Berlin, Bruxelles, Strasbourg, Stuttgart, Londra, Viena).

În decembrie 2013, sub presiunea publică, proiectul privind Legea minelor a picat în Parlament.

În iulie 2015, a început litigul de la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID), în temeiul tratatelor bilaterate de investiții Canada-România și Marea Britanie-România.

În ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, fostul ministru al Culturii Corina Șuteu a depus dosarul pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost duse până la capăt.

În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere în Patrimoniul UNESCO.

În vara anului 2021, Roşia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”. Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.”Dupa constituirea societății, Regia va depune toate eforturile și va coopera cu Gabriel Resources și cu societatea, pentru obținerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale din perimetre în favoarea societatii, potrivit legislației în vigoare, garantând exclusivitatea operării societății în perimetre în virtutea dreptului de administrare pe care îl detine asupra perimetrelor”, se arăta în primul act adițional, încheiat la câteva luni după înființarea societății.