De la război total la diplomație, ce scenarii are de acum la dispoziție Putin?
La aproape o lună după anunțarea invaziei în Ucraina, ordonată de Vladimir Putin, ce va decide președintele rus? Poate câștiga Putin războiul în Ucraina? La o lună după începerea ofensivei ruse, situația este fără îndoială mai dificilă decât își imagina, dar mai trebuie plătit prețul ca să-și realizeze scopurile, estimează unii experți, citați de presa belgiană. El dispune și de porți de ieșire diplomatice dacă va fi nevoie, dar se poate aștepta la provocări serioase dacă optează pentru o ocupare a întregii Ucraine.
Care sunt scopurile războiului?
Ele nu s-au schimbat la proba focului: să obțină „neutralitatea” și „demilitarizarea” Ucrainei, altfel spus neintegrarea acestei foste republici sovietice în NATO. Kremlinul nu mai mizează în schimb neapărat pe răsturnarea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, devenit un simbol al rezistenței în ochii lumii occidentale.
„Planul inițial care era probabil un război fulger permițând preluarea foarte rapid a controlului asupra Kievului și căderea guvernului ucrainean, nu a funcționat”, arată Marie Dumoulin, expertă la Consiliul european de relații internaționale (ECFR).
Ofensiva rusă se împiedică de o rezistență ucraineană neașteptată care complică situația pentru stăpânul Kremlinului, obișnuit cu succese militare mai imediate, de la anexarea Crimeii în 2014 la intervenția în Siria de partea lui Bashar al-Assad.
„Putin mizează încă pe faptul că nu va dura, că va sfârși prin a se impune prin volum, oricare ar fi rezistența pe teren”, arată Frédéric Charillon, profesor de relații internaționale la universitatea Clermont Auvergne și autor al lucrării „Războaie de influență”.
În fața dificultăților armatei ruse pe teren și a cascadei de sancțiuni care se abat asupra Rusiei, el „se îndreaptă totuși din ce în ce mai mult spre un război de distrugere și de pedepsire”, adaugă universitarul francez.
„Problema nu este atât ce vrea să obțină, ci cum și cu ce preț”, subliniază Tatiana Stanovaia, cercetătoare la Carnegie Moscow Center.
„Va lua timp, va produce mai multe drame, dare el este convins că nu are de ales și că îndeplinește o misiune istorică”, aceea de a restabili influența rusească.
Să câștige războiul, cu ce preț?
Dacă armata ucraineană, prinsă în clește în estul țării, se prăbușește, Moscova va prelua, potențial, controlul asupra unei țări de circa 40 de milioane de locuitori, mai mare decât Franța, care îi va servi drept zonă tampon față de Alianța atlantică.
Dar Rusia riscă atunci și să se trezească în fața unei situații insurecționale. „Va trebui să reziste pe teren. Să rămâi stăpânul unui teritoriu fiind hărțuit de o insurecție este foarte dificil”, spune Frédéric Charillon, amintind că americanii s-au confruntat cu aceeași provocare în Irak și în Afganistan.
Unii se tem și de o escaladare militară din partea Rusiei, de la recurgerea la arma chimică la atacuri ale convoaielor occidentale care aduc ajutor militar și umanitar Ucrainei.
„Cel mai probabil este că Putin își va spori eforturile și că se va trece la o strategie de război murdar pentru a crește costul uman pentru ucraineni și a-i forța să capituleze”, indică Marie Dumoulin.
Care sunt portițele de ieșire?
Dacă situația se împotmolește sau rămâne incertă, Vladimir Putin poate salva aparențele smulgând concesii politice Kievului și încasând câștiguri teritoriale.
„Cheia pentru Putin este forța, presiunea și victoria. El nu se poate retrage fără să fi obținut câteva trofee”, analizează Abbas Gallyamov, analist politic rus independent și fost redactor de discursuri la Kremlin.
„El are nevoie de un acord privind neutralitatea Ucrainei. Dar evident că nu este suficient. El vrea și recunoașterea (anexării) Crimeii și a (independenței) republicilor separatiste proruse Lugansk și Donețk”, estimează el.
Şi dacă Ucraina nu subscrie la asemenea cerințe, Rusia va putea totuși să se prevaleze de câștiguri teritoriale în estul țării, cu un obiectiv cheie, să asigure continuitatea între Donbas, portul Mariupol la marea de Azov și Crimeea în sud.
„Nu este exclus ca rușii să încerce apoi să împingă ofensiva până la Odesa, pentru a prelua controlul asupra întregului litoral ucrainean la Marea Neagră”, consideră Marie Dumoulin.
Putin amenințat?
Cu cât va dura mai mult războiul, „fără perspectivă de soluționare rapidă”, cu atât tensiunile vor fi mai susceptibile să se agraveze până la „ruptura sistemului de putere la Kremlin”, consideră Institutul francez de relații internaționale (Ifri) într-o notă de analiză.
Unii actori ai sistemului, oligarhi, șefi de servicii de securitate, ar putea fi tentați să-i spună „stop” lui Vladimir Putin, chiar să-l dea jos, vor să creadă unii analiști.
„Deocamdată, nu văd niciun semn de acest fel în elita rusă”, temperează totuși Tatiana Stanovaia. „Chiar dacă o parte a acestei elite este șocată de război, politic, ea nu este gata să se ridice împotrivă”, spune ea.
Articol realizat cu sprijinul agenției Rador
INTERVIURILE HotNews.ro