Bugetul Primăriei Capitalei pe 2022 a fost adoptat / Prelungirea Ghencea, Pasajul de la Doamna Ghica primesc în total circa 170 milioane lei / 43 milioane lei pentru piste de biciclete

Primăria Capitalei estimează că va avea în 2022 un buget de 5,7 miliarde de lei, iar cu tot cu instituțiile subordonate ajunge undeva la 8,8 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget propus de primarul Nicușor dan și aprobat de majoritatea PNL-USR din Consiliul General. Aproximativ 2 miliarde de lei vor merge pe subvenții și doar 670 de milioane de lei pentru investiții.

Astfel se alocă 100 de milioane lei pentru lucrările de lărgire a străzii Prelungirea Ghencea, 67 milioane lei pentru parcarea park&ride de la capătul Șoselei Pantelimon și 66 milioane de lei pentru Pasajul de la Doamna Ghica. O parte din acești bani sunt datorii rămase de anul trecut, pentru lucrări executate.

Din bugetul local, cheltuielile curente sunt undeva la 4,9 miliarde lei, iar din bugetul general 7,3 miliarde lei. Cheltuielile de personal sunt 366 milioane lei din bugetul local și 1,9 miliarde lei din bugetul general. Subvențiile la căldură și transport public sunt estimate la circa 2 miliarde lei.

”Mulțumesc grupurilor politice ale USR, PNL și PMP pentru votul favorabil din ședința de azi a Consiliului General, pentru că au înțeles prioritățile momentului și importanța solidarității.
E adevărat, mi-aș fi dorit și ne-am fi dorit un buget mai mare, mai cuprinzător, din care să putem finanța mai multe dintre proiectele necesare Bucureștiului.
Cu toate acestea, bugetul pe 2022, așa cum e el, ne permite să continuăm câteva proiecte de infrastructură (printre ele Prelungirea Ghencea, modernizarea rețelei de termoficare), să reparăm trotuare și să refacem marcajele rutiere, să continuăm să subvenționăm materialele sanitare ale spitalelor, să plătim subvențiile pentru transport public și termoficare la un nivel similar cu cel din 2021 și să achităm în continuare o serie de datorii rămase din perioada 2016-2020”, a scris Nicușor Dan pe pagina de Facebook după aprobarea bugetului.

Ce investiții primesc bani în 2022

Principalele proiecte de investiții care primesc bani:

modernizarea peroanelor liniei 41 – circa 5 milioane lei;
modernizare linie de tramvai pe bd. G-ral Vasile Milea – 26 milioane lei;
circa 50 milioane lei merg pentru plata unei părți din datoria de 150 milioane lei rămasă de la achiziționarea celor 400 autobuze Otokar;
reabilitare peroane tramvai – 13 milioane lei;
achiziție 10 km șină de tramvai – 31 milioane lei;
străpungere Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – circa 7 milioane lei;
Penetrație Splaiul Independenței-Ciurel – Autostrada București-Pitești – 10 milioane lei (probabil datorie mai veche fiindcă pasajul este terminat);
revizuirea Planului Urbanistic General – 7,5 milioane lei;
piste pentru biciclete – 43 milioane lei;

Nu sunt prevăzuți bani pentru proiecte noi de infrastructură: lărgirea străzii Iuliu Hațeganu la 3 benzi pe sens, pasaj Piața Delfinului, Pasaj Andronache, pasajele peste calea ferată, parcările subterane.

Două miliarde pentru subvenții

Pentru subvențiile la căldură și transport public cumulează 1,97 de miliarde de lei. Asta înseamnă că subvenția la căldură este undeva la 1 miliard de lei, iar cea pentru transport public, aproximativ 900 de milioane de lei. Dar este aproape imposibil ca acestea să fie atât, în condițiile în care prețul la gigacalorie a crescut, dar prețul la populație a rămas același.

În ceea ce privește subvenția la termoficare, în prezent, prețul pentru populație este de 143 lei (după scăderea TVA – înainte era 164 lei), iar prețul aprobat al gigacaloriei este de 860 lei / gigacalorie, urmare a scăderii TVA, diferența fiind plătită din bugetul municipalității. Consiliul General încă nu a aprobat majorarea prețului gigacaloriei pentru populație și nu a stabilit cât din această sumă să plătească oamenii și cât să plătească primăria.

Primarul Nicușor Dan a propus în urmă cu două luni ca populația să plătească 280 de lei, dar propunerea nu a fost agreată, astfel că populația plătește tot prețul de 143 de lei. În aceste condiții, necesarul de subvenție pentru a acoperi diferența dintre prețul real și cel plătit de populație ar fi undeva la peste 2,1 miliarde de lei.

”La actualul preț al gigacaloriei la populație, noi am cerut o subvenție de 2,12 miliarde lei. Dacă prețul la populație crește, scade și subvenția”, a declarat pentru HotNews.ro Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica.

Deci avem lipsă din buget 1 miliard de lei numai aici.

Chiar dacă prețul va fi majorat, așa cum au cerut Nicușor Dan și PNL, subvenția tot mare rămâne. În linii mari, calculul este că la fiecare creștere cu 100 de lei la populație subvenția scade cu 300 de milioane de lei. Deci ca să ajungă subvenția la 1 miliard, prețul la populație ar trebui să crească la peste 400 de lei.

Nicușor Dan a cerut 1 miliard de lei de la guvern pentru plata subvenției, însă nu a primit până acum un răspuns pozitiv, în actual context politic fiind puțin probabil să primească acești bani.

Sigur, bugetul poate fi oricând rectificat după aprobare, dar corect ar fi fost ca Consiliul General să aproabe înainte de buget prețul pentru gigacalorie la populație, astfel încât discuțiile să fie concrete.

Și de la subvenția la transportul public lipsesc cel puțin 200 de milioane de lei. În buget sunt trecuți circa 983 de milioane de lei pentru toți operatorii, din care 191 de milioane de lei datorii, astfel că rămân circa 800 de milioane de lei. Necesarul STB este de cel puțin 1 miliard de lei, dacă nu 1,2 miliarde lei, în contextul majorărilor actuale de preț.

În buget nu apare nici această datorie, însă explicația ar fi că a fost eșalonată cu operatorul. Reamintim că la finalul anului trecut Consiliul General a recunoscut o datorie de 765 milioane lei către STB, pentru prestarea serviciului de transport public în intervalul 16.12.2020-31.07.2021.

Nu sunt trecuți toți banii pentru ajutoare și vouchere, deși nu au fost tăiate

În proiectul de buget de anul acesta nu sunt trecuți nici toți banii pentru ajutoare și vouchere, deși acestea nu au fost oficial tăiate.

De exemplu, Direcția Generală de Asistență Socială plătește următoarele vouchere, stimulente și ajutoare sociale:

stimulent pentru persoane cu handicat, Vouchere Materna, ajutor nou-născut,
stimulent copii cu handicap, ajutor pentru familia monoparentală, ajutor pentru prevenirea abandonului școlar.

Are trecut în proiectul de buget circa 317 milioane de lei pentru ajutoare, însă necesarul este de 722 de milioane de lei, dintre care 190 milioane lei datorii de anul trecut. Necesarul pentru anul acesta pentru ajutoare și vouchere este de circa 530 de milioane de lei.

Anul trecut, Direcția de Asistență Socială a avut un buget de 590 de milioane d lei și fiindcă s-a plătit doar jumătate din ajutorul pentru persoanele adulte cu handicap, bugetul pentru ajutoare a fost de 453 milioane lei. În 2020, bugetul DGASMB a fost de 647 de milioane lei, iar ajutoarele 479 milioane lei.

Anul trecut, Primăria Capitalei a plătit doar jumătate din ajutorul pentru persoanele adulte cu handicap, fără însă ca acest ajutor să fie tăiat, el fiind în vigoare la suma întreagă și s-au acumulat datorii. Nici celelalte vouchere nu au fost tăiate.

Dacă Primăria Capitalei nu mai are bani să plătească aceste ajutoare, corect ar fi ca ele să fie scoase oficial sau discutată o soluție cu primăriile de sector, însă situația nu poate fi lăsată în coadă de pește.

Nu sunt trecuți bani pentru plata datoriei către Costică Constanda

La capitolul despăgubiri civile a fost trecută suma de 156 de milioane de lei. Și aici intră toate despăgubirile pe care trebuie să le plătească municipalitatea. Însă Primăria Capitalei trebuie să plătească 374.618.907 de lei numai către Costică Constanda și Maria Constanda, potrivit unei decizii definitive a instanței, din 2018. În mod clar, banii prevăzuți nu sunt suficienți.

De ce trebuie să plătească Primăria acești bani? În 2009, Consiliul General s-a obligat să îi aprobe lui Costică Constanda un PUZ care să-i permită să construiască blocuri de 5 etaje în Satul Francez, iar omul de afaceri a cedat Parcul Bordei. Cum Consiliul General nu a aprobat PUZ-ul, Constanda s-a adresat instanței și a câștigat despăgubiri de 115 milioane de euro, la cursul de la vremea respectivă.

Ce bani primesc principalele instituții din subordinea Primăriei Capitalei:

PROEDUS- 21 milioane
Centrul pentru Seniori – 4 milioane lei
Centrul pentru Tineret – 6,4 milioane lei
CREART – 15 milioane lei
ARCUB – 17, 2 milioane lei;
Direcția de Arhitectură peisagistică și Monumente de For Public – 18,2 milioane lei;
Direcția Generală de Asistență Socială – 429 milioane lei;
Poliția Locală – 64 milioane lei
Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor – 15,2 milioane lei
Administrația Cimitirelor și Crematoriilor – 55 milioane lei
Administrația Grădina Zoologică – 14,7 milioane lei;
Administrația Lacuri Parcuri și Agrement – 93 milioane lei;
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale – circa 400 milioane lei;
Administrația Străzilor – 135 milioane lei;
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – 62 milioane lei;
Biserici 1 milion lei din care 100.000 lei pentru restaurare Parohia Mavrogheni- Izovrul Tămăduirii și 900.000 lei pentru Arhiepiscopia Bucureștilor construire Centru de zi pentru copii.

Instituțiile din subordine a căror necesitate poate fi pusă la îndoială consumă în continuare mulți bani

În subordinea Primăriei Capitalei sunt trei instituții care se ocupă de evenimente culturale, spectacole și altele asemenea: ARCUB, PROEDUS și CREART.

Acestea au în 2022 un buget cumulat de circa 53 milioane lei:

PROEDUS – 21 milioane
CREART – 15 milioane lei
ARCUB – 17,2 milioane lei

La PROEDUS, veniturile proprii sunt de 3,4 milioane lei, iar subvenția de la Primărie restul. Cheltuielile salariale sunt de 6,4 milioane lei.

La ARCUB, veniturile proprii sunt de 377 mii lei, iar subvenția de la Primărie restul. Cheltuielile salariale sunt de 5,1 milioane lei.

La CREART, veniturile proprii sunt de 1,9 milioane lei, iar subvenția de la Primărie restul. Cheltuielile salariale sunt de 5 milioane lei.

Sigur, față de 2020, de exemplu, când cele trei instituții aveau în total un buget estimat de 136 milioane lei, anul acesta s-au făcut tăieri masive, însă tot înghit mulți bani.

CREART și PROEDUS au fost înființate în timpul mandatului lui Sorin Oprescu. Întrebarea este dacă Bucureștiul are nevoie de toate cele trei instituții și nu ar fi mai bine să rămână una singură.

Alte două instituții, înființate de Gabriela Firea, Centrul pentru Tineret și Centrul pentru Seniori, au în 2022 un buget propus de peste 10 milioane lei:

Centrul pentru Seniori – 4 milioane lei

Centrul pentru Tineret – 6,4 milioane lei

La fel, se pune întrebarea dacă aceste servicii nu ar putea fi făcute de Direcția de Asistență Socială sau de primăriile de sector, iar cele două centre nu ar putea fi desființate.

La fel și centrul Cultural Expoarte, înființat în 2018. Acesta are propus un buget de 3,7 milioane lei, toți din subvenție de la Primăria Capitalei. Cheltuielile de personal sunt 1,45 milioane lei.

Și lista acestor instituții poate continua.

Bugetul Primăriei Capitalei pe 2022 a fost adoptat / Prelungirea Ghencea, Pasajul de la Doamna Ghica primesc în total circa 170 milioane lei / 43 milioane lei pentru piste de biciclete

Ce investiții primesc bani în 2022

Două miliarde pentru subvenții

Nu sunt trecuți toți banii pentru ajutoare și vouchere, deși nu au fost tăiate

Nu sunt trecuți bani pentru plata datoriei către Costică Constanda

Instituțiile din subordine a căror necesitate poate fi pusă la îndoială consumă în continuare mulți bani

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”