În 2021, Primăria Capitalei a pornit lucrări de consolidare la un singur imobil / Șantierele vechi, majoritatea blocate

În ultimul an, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire cu risc seismic, respectiv cea din strada Bărăției nr 50, potrivit informațiilor transmise de instituție la solicitarea HotNews.ro. Asta în condițiile în care Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. Dar aceasta nu ar fi cifra reală, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit, specialiștii estimând că ar fi vorba de fapt despre circa 20.000 de imobile cu risc seismic.

”Anul trecut, în luna decembrie, au început lucrările pentru consolidarea imobilului din str. Bărăției nr. 50, București, ca urmare a semnării contractului nr. 410/15.06.2020 de prestări servicii de proiectare și execuție lucrări–încheiat între AMCCRS și SC CONARGO CONSTRUCȚII SRL și a contractului subsecvent CS1-nr. 535/02.11.2021 de prestări servicii de dirigenție de șantier–încheiat între AMCCRS și SC PROIECTECH CONSTRUCT SRL. Imobilul din str. Bărăţiei nr. 50, care nu este nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, dar face parte din „Ansamblul architectonic Centrul Istoric” este o clădire cu regim de înălţime de S+P+1E parţial, care a avut funcţiunea de locuinţă şi spaţii comerciale. Clădirea a fost construită în jurul anului 1824”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. De consolidarea clădirilor se ocupă Primăria Capitalei prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).

În 2021 Primăria Capitalei a mai lucrat la consolidarea, reabilitarea, extinderea şi restaurarea faţadei imobilui Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, șantier început în timpul mandatului Gabrielei Firea, dar neterminat. Aici s-a putut lucra deoarece constructorul nu este o companie municipală, ci o societate privată.

În ceea ce privește lucrările de consolidare finalizate în 2021, municipalitatea spune că a finalizat lucrările de intervenție-consolidare la mai multe imobile și s-a inițiat procedura de recepție. Este vorba despre: Blănari 4, 6, 8, 10, Spătarului 36. Acestea erau însă în fază de recepție și acum 1 an, potrivit datelor furnizate la vremea respectivă de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, iar Gabriela Firea, la finalul mandatului, a anunțat și ea că lucrările sunt gata.

Imobile consolidate pe strada Blănari

Majoritatea șantierelor au fost blocate în 2021

Restul șantierelor au fost blocate în contextul desființării companiilor municipale.

Am întrebat la Primăria Capitalei de ce s-au blocat lucrurile. Explicația este că lucrările la aproape toate șantierele municipalității au fost executate de Compania Municipală Consolidări, care a intrat anul trecut în procedură de desființare.

”Motivul principal pentru care lucrările pe mai multe șantiere sunt oprite este acela că unele firme cu care AMCCRS a încheiat în anii trecuți contracte pentru execuția lucărilor au intrat în faliment sau se află în insolvență. Un alt motiv pentru care pe anumite șantiere s-au oprit lucrările îl reprezintă neînțelegerile dintre proprietari asupra variantei finale a proiectului de consolidare și reabilitare”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri. Potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Capitalei, în București, în clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa II – 373 imobile, în clasa III – 116 imobile, încadrate în categorii de urgență – 1.542.

Imobil Consolidat pe strada Franceză

În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C), 6 dintre ele au fost finalizate (Blănari 4, 6, 8, 10, Spătarului 36, Franceză 30), urmând să fie făcută recepția, însă restul sunt blocate în contextul tragerii pe linie moartă a Companiei Municipale pentru Consolidare care era constructorul.

În martie 2021, situația șantierelor de consolidare era următoarea:

• Blănari 6,8,10, Franceză 30, Spătarului 36 – au fost terminate lucrările, erau în faza de recepție la terminarea lucrărilor
• Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 – lucrările de consolidare erau executate în proporție de 80%
• Vânători 17, – 70%
• Calea Victoriei 22-24 – 30%
• bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C – 10%
• Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 – în proiectare.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul anului 2021, Edmond Niculușcă, la vremea respectivă director al Administrației Consolidări (zilele trecute a demisionat), acuza că a găsit mai multe nereguli, de la majorarea contractelor prin acte adiționale de câteva ori, până la lucrări fără autorizație, iar fosta administrație a început lucrările de consolidare la clădiri mici ”cu restaurante”, în loc să înceapă cu blocurile mari, cu multe apartamente. O parte din nereguli au fost confirmate și de un raport al corpului de control al Primarului General, despre care HotNews.ro a scris aici.

• ”În ultimii ani au pornit undeva la 12 șantiere, din care 6 sunt aproape finalizate sau ar trebui să fie recepționate. Le lipsește racordul la gaze, la electricitate, mici finisaje. Un an de zile ne-am chinuit să convingem Compania consolidări să dăm drumul la aceste recepții. Se pare că documentele originale, cartea tehnică a construcției, procesele verbale din șantier nu sunt de găsit.
• Aici, din păcate, am intrat într-un joc de putere cu compania Consolidări, despre care se știa că va fi desființată, primarul general a anunțat acest lucru, și a început un întreg șantaj între ei și administrație, între cei care au lucrat îndeaproape cu această companie din Administrație și noi cei care nu lucrasem, iar lucrurile au devenit mult mai complicate. În acest moment nu am dat drumul la recepții, deși este interesul nostru, unul dintre cele mai importante interese, ca să putem elibera locuințele de necesitate pentru următoarele șantiere.
• Anul ăsta asta am făcut, am schimbat abordarea, am oprit aceste șantiere și nu le-am mai finanțat pentru că erau necesare o serie de verificări, a venit și Corpul de control al Primarului, am solicitat primarului general să ne trimită corpul de control și au descoperit ceea ce intuiam, contracte adiționate de una, două, trei ori, patru, cinci ori. Imobilul din strada Franceză despre care ați mai scris, imobilul din Calea Victoriei 22-24”, a spus atunci Niculușcă.

La vremea respectivă toate șantierele erau blocate, asta fiind de fapt situația pe parcursul anului 2021.

Imobil consolidat pe strada Spătarului 36

”La nici unul dintre șantierele Companiei Municipale pentru Consolidări, aflate acum în insolvență, nu s-a mai întâmplat nimic și am făcut toate demersurile pentru a da din nou drumul acestor șantiere, însă cu o altă companie a Primăriei. Fiindcă în mod evident cu Compania Municipală Consolidări nu se mai poate lucra și nu s-a putut în niciun fel”, a mai declarat atunci Edmond Niculușcă.

Tot atunci Niculușcă declara că lucrările rămase de executat la șantierele blocate vor fi scoase la licitație sau date unei alte companii municipale.

În ultimii 5 ani au fost expertizate 73 de imobile

Nici în ceea ce privește expertizarea fondului construit lucrurile nu au avansat foarte mult. Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei, la nivelul AMCCRS, în ultimii 5 ani au fost expertizate 73 de imobile, după cum urmează:

• anul 2018 – 5 imobile
• anul 2019 – 37 imobile
• anul 2020 – 19 imobile
• anul 2021 – 6 imobile
• anul 2022 – 6 imobile

Planuri mari pentru 2022

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că după aprobarea bugetului Municipiului București pe anul 2022 vor putea relua lucrările de intervenție-consolidare la cel puțín 7 imobile.

În ceea ce privește șantierele noi, și aici ambițiile sunt mari.

”Având în vedere proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022, în afară de reluarea lucrărilor pe șantierele deschise în trecut, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic va deschide mai multe șantiere noi pentru executarea lucrărilor de intervenție-consolidare la mai multe imobile. Acest lucru se va face după inițierea procedurilor de achiziție publică în vederea demarării lucrărilor de consolidare. După semnarea contractelor se va da ordinul de începere”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Mai exact ar putea începe lucrări de consolidare la clădirile de pe strada Blănari 14, Boteanu nr. 3A-3B, Calea Victoriei nr 101, B-dul Nicolae Bălcescu 32-34, bd. Carol I nr. 63.

”Suntem în stadiu avansat la clădirea istorică de pe strada Blănari nr. 14, care a găzduit și celebrul Club A, monument isoric B-II-m-B-18173 poz. 442- Lista Monumentelor Istorice (LMI). Aceasta va intra într-un amplu proces de restaurare, fiind în faza de obținere a avizului din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență și emiterea autorizației de construire. Locatarii au fost mutați de Primărie pentru ca blocul să fie reabilitat”, spun oficialii.

Hanul Solacolu aflat în paragină

O altă clădire monument istoric ce va intra în consolidare-reabilitare în cursul anului 2022 este situată în strada Boteanu nr. 3A-3B. În stadiu avansat al procedurilor pentru achiziția lucrărilor de consolidare se află și imobilele din Calea Victoriei nr 101, sector 1, București, B-dul Nicolae Bălcescu 32-34, sector 1, București și Bdul Carol I nr. 63, sector 1, București. Pentru punerea în siguranță, consolidare, conservare și protejare a imobilului monument istoric Hanul Solacolu, situat în Calea Moșilor nr. 134-134A, AMCCRS a alocat în proiectul de buget pentru anul 2022 suma de 2.770.000 lei credite bugetare”, se mai arată în răspuns.

În total, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a pus în proiectul de buget pe anul 2022 suma de 41,28 milioane lei pentru lucrări de expertiză, proiectare și execuție lucrări consolidare.

În următorii 2 ani se dorește expertizarea a 40 de imobile

În ceea ce privește expertizarea clădirilor, ca să știm care au probleme la cutremur, reprezentanții municipalității spun că se vor expertiza în următorii 2 ani 40 de imobile.

”Având în vedere că multe clădiri din Municipiul București fie nu sunt expertizate din punct de vedere al riscului seismic, fie expertizele efectuate în trecut au expirat iar Normativele pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe s-au modificat, fiind înlocuite de Codul de proiectare seismică P 100/3/2019, AMCCRS a inițiat un program de expertizare tehnică pentru 500.000 mp, concretizat prin încheierea unui Acord-cadru ce se va desfășura într-un interval de 2 ani. În cursul anului 2022 se vor expertiza aproximatv 40 de imobile”, se arată în răspuns.

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) mai are în curs de completare documentațiile pentru 34 de imobile – clădiri rezidențiale și 5 imobile – clădiri publice, în vederea includerii acestora pe lista obiectivelor pentru obținerea finanțării prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR).

Se estimează că ar fi 25.000 de victime în cazul producerii unui cutremur ca în ’77

În cazul producerii unui cutremur asemănător celui din ’77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime și peste 100.000 de oameni afectați, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul anului trecut, Edmond Niculușcă, la vremea aceea la conducerea AMCCR.

În acte, Bucureștiul are circa 2.400 de clădiri cu risc seismic, însă cifra nu este reală, deoarece nu a fost inventariat tot fondul construit, iar dacă le-am expertiza pe toate, e posibil să ajungem undeva la 20.000 de imobile, a declarat Edmond Niculușcă.

Cu câteva zile înaintea marcării a 45 de ani de la cutremurul din ’77, Edmond Niculușcă a demisionat marți din funcția de Director adjunct al Administrației pentru Consolidări din Primăria Capitalei și din funcția de consilier al primarului general Nicușor Dan.

Edmond Niculușcă a fost printre primii care s-au alăturat echipei lui Nicușor Dan după ce a câștigat alegerile din septembrie 2020.

Edmond Niculușcă a fost directorul și fondatorul asociației ARCEN, un ONG dedicat salvării patrimoniului construit din Capitală.

Cum se pregătește Primăria Capitalei pentru cutremur

Potrivit informațiilor transmise s-au luat următoarele măsuri:

• La nivelul Municipiului Bucureşti este încheiat un parteneriat cu ISUBIF, Poliţia Capitalei şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică Pământului ce are ca scop informarea în timp real a populației pe panourile TV (led) – 50 bucăți – de pe raza municipiului București. Prin acest parteneriat încheiat, populația beneficiază de informații despre codurile de vreme, blocaje de trafic etc., în timp real. În cazul situațiilor de urgenţă, acest sistem va deveni principalul vector de informare a cetățenilor care nu se afla în locuințe sau adăposturi.
• În cadrul măsurilor de supraviețuire în caz de cutremur, Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti a aprobat dotarea cetățenilor aflați în imobilele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, cu truse de prim ajutor. În perioada octombrie 2020 – ianuarie 2021, au fost distribuite 4.958 truse de prim ajutor pentru situaţii de urgenţă. Cu același tip de trusă se vor dota cele 12 tabere de sinistrați. Situația distribuției truselor de prim ajutor pe sectoare este următoarea: Sector 1: 2.385 truse; Sector 2: 1.018 truse; Sector 3: 642 truse; Sector 4: 110 truse; Sector 5: 623 truse; Sector 6: 180 truse.
• PMB a achiziționat şi predat către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucuresti-Ilfov, Serviciul de Ambulanță București Ilfov și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti o serie de materiale şi echipamente necesare desfășurării în bune condiții şi în timp optim a intervențiilor. În perioada 2018 – 2019 au fost achiziționate dispozitive Caterpilar, trepiede salvare, sisteme SADAC, portavoci, motoferăstrău cu lanț, scaun transport persoane cu dizabilități, dispozitiv pentru verificarea rezistenței solului pentru calarea autospecialei, etc. În perioada 2019-2020 Primăria Municipiului București a dotat Serviciul de Ambulanță București Ilfov cu un număr de 106 ambulanțe de urgență (17 de tip C și 89 de tip B), uniforme și echipamente (bocanci, pantofi, șapcă de iarnă, tricouri, jachete, haine exterioare, veste de vară, pantaloni groși și subțiri, etc) – în valoare de 49.462.707 lei. În anul 2018 Primăria Municipiului București a dotat Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti cu o autoutilitară-izotermă –
• Primăria Municipiului Bucureşti are încheiate Protocoale de colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti pentru a putea dispune de sălile de sport aferente școlilor de pe raza Municipiului Bucureşti. Astfel, 12 şcoli (câte 2 în fiecare sector) sunt complet utilate, dotate şi echipate cu echipamente şi materiale necesare situațiilor de urgenţă, post-evenimente. Toate cele 12 şcoli incluse în program sunt dotate, printre altele, cu paturi de campanie, pături, saci de dormit, tărgi etc. În cadrul acestor 12 tabere de sinistrați, PMB are amenajate puțuri de apă de mare adâncime, pentru asigurarea de surse independente de apă potabilă. Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce formează taberele de sinistrați asigură o capacitate de 2.000 de locuri, cu posibilitatea de extindere suplimentară până la aproximativ 4.500 locuri.
• În cadrul aceluiași proiect, Arena Națională este utilată şi dotată cu materiale şi echipamente necesare supraviețuirii în situaţii de urgență (paturi de campanie peste 17.000 de bucăți, saci de dormit peste 19.000 de bucăți, marmite 3.000 de bucăți, etc.). Numărul de locuri de campare estimat de Primăria Generală este de peste 20.000 de persoane.
• Suplimentar, în administrarea Consiliului General al Municipiului București şi membre ale C.M.B.S.U se află și alte Administrații, Instituții sociale, Companii municipale, cum ar fi: Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, etc. care pot contribui la creșterea capacității de sprijin în cazul unei situații de urgență, în funcție de specificul fiecăreia, conform hotărârilor Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, Comitet condus de Prefectul Municipiului București, în calitate de președinte.

Primăria Municipiului Bucureşti are în proprietate și Centrul Municipal Integrat pentru Situații de Urgență (C.M.I.S.U.), sistem care integrează Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă şi toate acțiunile instituțiilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență (I.S.U.B.IF., S.A.B.I.F., S.M.U.R.D., S.T.S, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Inspectoratul de Poliție al județului Ilfov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Ilfov – dispecerate integrate) precum şi asigurarea unei infrastructuri tehnice şi logistice integrate.

”C.M.I.S.U. permite în timp real, identificarea, procesarea şi furnizarea unor decizii şi metode de intervenție optime, care să evite pe cât posibil şi/sau să reducă la maximum pierderile umane şi materiale, în cazul situațiilor de urgență la nivelul Municipiului Bucureşti”, se arată în răspuns.

Rolul Centrului Municipal Integrat pentru Situații de Urgență este următorul în caz de calamitate:

• Crearea unui sistem integrat de răspuns la situațiile de urgență;
• Optimizarea capacității de autoprotecție și răspuns în caz de situații de urgență;
• Intervenția operativă în caz de situații de urgență;
• Asigurarea unui management adecvat de înștiințare, alarmare și evacuare a populației din zonele de risc;
• Menținerea unor activități economice minimale și asigurarea supraviețuirii populației în zonele grav afectate;
• Asigurarea bunei funcționări a infrastructurii critice (apa, curent electric, gaze);
• Reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestării situațiilor de urgență;
• În cadrul Centrului Municipal Integrat pentru Situații de Urgență, în caz de situație de urgență, își va desfășura activitatea Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă – C.M.B.S.U.

”Față de cele menționate, dorim să vă asigurăm că Primăria Municipiului București va întreprinde toate măsurile necesare limitării și gestionării optime a situațiilor de urgență apărute la nivelul Municipiului București”, dă asigurări instituția.

De ce nu a funcționat până acum programul de consolidare

Principala problemă o reprezintă legislația proastă. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei își pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.

Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.

O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema, dar și lipsa locuințelor de necesitate, unde se pot muta locatarii din blocurile aflate în consolidare.

Mai exact, lipsa transparenței la selectarea constructorului, alegerea unui constructor care nu a putut finaliza lucrările la timp sau întinderea lucrărilor și pe o perioadă de 10 ani, au dus la descurajarea proprietarilor să se înscrie în programul de consolidare.

Administraţia Municipală de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a primit de la Administraţia Fondului Imobiliar (AFI) locuinţele de necesitate situate în blocurile gemene din Piaţa Naţiunilor Unite. Acestea au fost igienizate şi amenajate, toate cele 128 de apartamente fiind ocupate de persoanele ale căror imobile trebuie consolidate.

În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința – spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.”, se arată în lege.

Din păcate această prevedere nu este strict respectată.

Cum poți consolida imobilul

Proprietarii pot să-și consolideze clădirile singuri sau prin Programul Național de consolidare, cu ajutor de la stat. Programul național de consolidare a fost aprobat pentru prima oară în 1998, acesta vizând clădirile încadrate în clasa I de risc seismic cu peste P+4 etaje, construite înainte de 1940 și cuprindea un număr de 8 clădiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. În anii următori, 1999 și 2000 au fost incluse alte 8 clădiri în programe anuale pentru proiectarea lucrărilor de consolidare. Proiectele au fost aprobate doar pentru o serie de clădiri deoarece proprietarii s-au răzgândit, susțin autoritățile.

În anul 2001, OG nr. 20/1994 care reglementa programul de consolidare a fost modificată și completată prin Legea nr. 460/2001 și au fost introduse noi obligații ale proprietarilor, respectiv acordul asociației de proprietari și instituirea și instituirea ipotecii legale a statului, ceea ce a condus la refuzul și altor proprietari cu privire la continuarea acțiunilor, respectiv execuția lucrărilor de consolidare. Aceste norme sunt valabile și în prezent.

Deși pregătirea documentațiilor tehnice privind consolidarea blocurilor a început în 1998, abia în anul 2001 Primăria a trecut la organizarea primelor licitații pentru contractarea execuției lucrărilor de consolidare.

Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea lucrărilor este asigurată de Guvern și Primărie, banii urmând să fie recuperați de autorități în 25 de ani, de la terminarea lucrărilor, în rate fixe fără dobânda. Pentru proprietarii, persoane fizice ai locuințelor, pot beneficia de scutire de plata ratelor pe perioada în care veniturile, pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie.

Facilitaţi financiare

În cadrul programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic, familiile în care venitul net pe membru de familie este mai mic decât salariul mediu net pe economie, adică aproape 3.000 de lei, nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței.

Suma este suportată în totalitate de la bugetul local. Familiile în care venitul net total este mai mic decât de 3 ori salariul mediu net pe economie, circa 9.000 de lei, plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă.

Exista beneficii și pentru proprietarii persoane juridice sau proprietarii de spații comerciale din clădirile cu risc seismic.

Astfel, aceștia pot plăti costurile consolidării în rate egale, fără dobândă, timp de 25 de ani.

Noi reguli anunțate de ministrul Dezvoltării

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani,. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Termenul este valabil pentru persoanele fizice, în cazul celor juridice acesta fiind de 10 ani. Regulile ar urma să fie impuse odată cu noul program de consolidare de risc seismic, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la începutul lui ianuarie.

Prin această modificare se încearcă, pe de o parte, o deblocare a situației existente, în care proprietarii nu sunt de acord cu consolidarea imobilelor, ținând cont de faptul că trebuie să plătească. Pe de altă parte, interdicția de vânzare vizează și scoaterea din circuit a samsarilor, care înainte de consolidare ar fi putut cumpara imobilele la prețuri mici pentru a le vinde ulterior la sume mult mai mari, având în vedere că valoarea ar crește după consolidare

Cutremurul din `77

Vineri, la ora 21.22, se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.

Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.

Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).

În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.

Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.