Putin și „foamea” de teritorii – Cum a început totul în Ucraina. Cazurile Crimeea și Donbas

Drumul către războiul declanșat de Rusia în Ucraina a început acum 8 ani. În primele luni din 2014, în nici 60 de zile, rușii au acaparat aproape o zecime din teritoriul ucrainean și s-au folosit nu doar de un arsenal de tehnici militare, ci și de unul copios de propagandă. Rusia a trimis în 2014 și trupe speciale care luptaseră în Georgia, Nagorno Karabah și posibil și în Transnistria.

Situația pe scurt

Istoria a fost ”rescrisă” după cum îi convenea Kremlinului, au fost aduse în față concepte periculoase ce vizau dezintegrarea Ucrainei și mass-media ruse au susținut sus și tare că Ucraina își neglijează cetățenii din Donbas și doar Rusia îi poate salva.

Din păcate, toate datele venite din zonele ocupate acum peste 7 ani de separatiștii din Donbas arată că nivelul de trai a scăzut simțitor.

Rușii au recurs în repetate rânduri în mod abuziv la argumente istorice pentru a justifica încălcarea dreptului internațional și a drepturilor omului. Putin a susținut că mereu Crimeea a fost rusă și că nu putea să nu-și ajute conaționalii care, spunea el, doreau alipirea la Federația Rusă.

Propaganda Moscovei susținea că Ucraina a neglijat regiunea Donbas și că doar Federația Rusă o poate ajuta să renască din punct de vedere economic.

După anexarea Crimeeii, ruși au folosit tehnici similare pentru a destabiliza regiunea Donbas din est, unde au fost ocupate clădiri administrative esențiale, dovadă că rușii au lucrat în a-și crește mult influența acolo în ultimii 25 de ani și au pregătit asiduu terenul.

Crimeea – Cum s-a produs anexarea

Vladimir Putin, în discursul din martie 2014 când cerea Dumei de stat să adopte legea care să legitimeze anexarea Crimeeii, a glorificat anexarea, a susținut că peninsula a aparținut mereu Rusiei și a susținut că locuitorii au decis în mod unanim ca teritoriul să treacă de la Ucraina, la Rusia. Putin a criticat în 2014 decizia luată de Hrușciov în 1954, spunând că a fost luată într-un stat totalitar (!) și că mulți s-au întrebat în ultimii 25 de ani ce căuta Crimeea în Ucraina.

În plus, a revenit cu argumentul pe care rușii l-au folosit mereu și mereu de peste 200 de ani când au invadat sau anexat un teritoriu: cel cum că acolo sunt ruși care au nevoie de protecție imediată. ”Nu ne puteam abandona poporul. Altfel am fi niște trădători”, spunea Putin.

Istoricii numesc „protecția compatrioților” teoria prin care Putin justifică imixtiunile Rusiei în Moldova, Georgia și Ucraina.

Ce au făcut rușii în Crimeea? Au ocupat pe 27 februarie 2014 sediul guvernului local și al Parlamentului. A fost doar primul pas, fiindcă din 1 martie rușii au trimis efective masive de trupe și armament greu către Crimeea. În plus, Rusia avea și flota Mării Negre la Sevastopol, care se afla în mod legal în Crimeea (22.000 de oameni), astfel că avea forțe numeroase.

Rusia a trimis și trupe speciale care luptaseră în Georgia și Nagorno Karabah și posibil și în Transnistria. Guvernul de la Kiev era pus în fața unei alegeri complicate: să intre în război direct cu Rusia sau să apeleze la ajutorul comunității internaționale și mai ales la cel al Europei. Ucraina a sperat în ajutor de la comunitatea internațională în fața acestui act de agresiune, măcar discuții și negocieri, dar nu a fost să fie: președintele SUA nu a făcut mare lucru, NATO nu a reacționat prompt și UE a condamnat doar verbal acțiunile Rusiei.

Rusia a avut apoi timp aproape 20 de zile să organizeze un așa-zis referendum în Crimeea, prezentat ca referendum pentru independență până aproape în ultima clipă, dar a schimbat apoi formularea cu un referendum pentru alipirea peninsulei la Rusia. Istoricii ucraineni au comparat acel moment cu 1938, când Hitler a anexat Austria prin celebrul Anschluss.

Crimeea are o suprafață de 27.000 kmp, ceea ce înseamnă cam patru județe românești, și a fost anexată de Imperiul Țarist în 1783. Din 1991 până în 2014 a fost parte a Ucrainei, iar 60% dintre locuitori s-au declarat etnici ruși, conform celor mai recente date demografice.

Rusia susține că a investit în acești ultimi ani miliarde de dolari în Crimeea, construind și un pod care leagă Crimeea de Rusia, un pod care a fost inaugurat în 2018 pentru mașini și la final de 2019 pentru trenuri. Federația Rusă spune că a investit enorm pentru a crește nivelul de trai al populației și pentru ca locul să devină unul prosper. Rușii au promovat și ideea că Ucraina a neglijat Crimeea după 1991 și că ei au trebuit să vină și să ”repare” situația.

Oficialii din Ucraina spun că rușii au reactivat sit-uri nucleare și au transformat peninsula într-un loc fortificat, scopul fiind de a controla militar regiunea Mării Negre și nu numai.

Donbas – Propagandă și separatiști în est

Donbas este o regiune istorică, economică și culturală cunoscută pentru orașul Donețk și pentru minele de cărbuni. Și în cazul acestei regiuni propaganda rusă a făcut apel la istorie, mai ales că rușii și-au întins teritoriile în regiune încă din secolul 18 și au colonizat-o cu țărani ruși odată cu industrializarea de după 1860.

Kremlinul a cerut Kievului, după anexarea Crimeeii, să recunoască peninsula ca teritoriu rusesc, iar după ce Kievul a refuzat, rușii au trimis trupe paramilitare în regiunea Donbas unde s-a repetat scenariul din Crimeea. Spre exemplu, în Donețk pro-rușii au ocupat clădirile administrației locale, iar în Luhansk, clădirea serviciilor secrete.

Teritoriul ocupat de separatiștii pro-ruși în Donbas este de 16.000 kmp, ceea ce înseamnă o treime din suprafața celor două regiuni (52.000 kmp au împreună oblast-urile Donețk și Luhansk).

Au fost create două ”republici populare” în Donețk, respectiv Luhansk, rubla a devenit moneda oficială acolo, iar elevii învață după programa din Rusia, în timp ce aproape un milion de adulți au primit pașapoarte rusești.

Ucraina nu a mai făcut niciun recensământ în ultimii 21 de ani, dar datele din 2001 arată astfel: în oblastul Donețk, 57% dintre locuitori se declarau ucraineni, iar 38% ruși, în timp ce la capitolul limbă maternă, 75% au menționat rusa și 24% ucraineana. Procente apropiate erau și în oblastul Luhansk: 58% se declarau ucraineni și 39% ruși, iar la limbi vorbite, 69% au spus că rusa este limba maternă și 30% au menționat ucraineana.

Datele arată așadar că, deși sunt comunități consistente de vorbitori de limbă rusă în Donbas, majoritatea se identifică la capitolul naționalitate cu Ucraina. În 8 ani nu se știe cât de mult s-au schimbat lucrurile, mai ales că unele estimări indică faptul că peste 40% dintre locuitori ar fi părăsit teritoriul republicilor separatiste.

Rușii au recurs din nou la propaganda istorică și la teoria mai veche de trei secole care spune că rușii, ucrainenii și bielorușii sunt aceeași națiune. Ideea își are originea într-o lucrare scrisă de călugării de la mănăstirle Pechersk Lavra din Kiev, în 1674, lucrare ce formula ideea popoarelor slave ruse-tripartite.

De atunci a revenit de nenumărate ori în istoriografia rusă și în propagandă această idee cum că rușii și ucrainenii sunt același popor. Ideea a fost reluată de mai multe ori și de Putin, chiar și după anexare, când Rusia a declanșat un ”război informațional” împotriva Europei și a valorilor europene.

În Donbas, pe fondul prăbușirii coloșilor industriali sovietici, propaganda rusă a avut teren fertil pentru a prezenta Rusia ca fiind un stat mult mai stabil, prosper și puternic decât este în realitate.

În Imperiul Țarist, spre exemplu în secolul 19, Ucraina era catalogată ca o ”Rusie mai mică”, iar ucrainenii făceau parte dintr-o națiune rusă mai mare și erau numiți ”maloruși” (ruși mici).

Ideologii ruși au spus des în ultimii ani că Ucraina trebuie divizată și i-au negat dreptul la statalitate.

În plus, pentru Donbas rușii au repetat obsesiv discursul despre cum Ucraina i-a ”trădat” pe locuitorii din Donețk și Luhansk și despre cum rușii îi ”salvează”.

În încercarea de a destabiliza cât mai mult regiunea Donbas, rușii au folosit multe canale de propagandă, TV, presă scrisă și rețele sociale, pentru a disemina mai multe scenarii false.

Despre Donbas propaganda rusă spune mai ales că Federația Rusă ajută consistent regiunea, atât din punct de vedere politic, cât și la capitolul refugiați. Rușii mai spun că organizează mai multe tipuri de evenimente pentru a ajuta regiunea de est, inclusiv culturale și umanitare. Practic, rușii spun că sunt salvatori ai oamenilor din regiunile ocupate, regiuni care ar fi ajuns într-o stare jalnică din cauză că ar fi fost neglijate de Ucraina.

Din păcate, toate datele venite din zonele ocupate acum peste 7 ani de separatiștii din Donbas arată că nivelul de trai a scăzut simțitor.