„Cine zice că weed-ul nu creează dependență minte.” Experiența lui Ștefan cu fumatul de iarbă
Ștefan* a început să consume droguri în liceu, iar primul lucru pe care l-a încercat a fost heroina. S-a lăsat de heroină după facultate, când a făcut cunoștință cu marijuana. De-atunci, iarba e drogul lui preferat, chiar dacă, ocazional, a mai încercat și alte substanțe. Acum, la 40 de ani, vorbește despre cât de bine îl face să se simtă iarba, dar și despre dezavantajele consumului excesiv: te demotivează, îți afectează memoria pe termen scurt, îți scade concentrarea, libidoul și cheful să te vezi cu prietenii și să fii activ.
„Într-o zi în care vremea e posomorâtă, să stau să fumez, să mă sparg, să mă uit la filme și să fumez iarbă toată ziua este ceea ce-mi doresc, nu se compară cu nimic altceva. Este plăcerea mea”, spune Ștefan în timp ce pregătește un ceai.
Felul în care se simte atunci când fumează marijuana – drogul lui preferat – depinde de cantitate și de tipul de canabis – indica sau sativa – pe care îl consumă. Îi place să stea câteva zile fără să fumeze, pentru că, după o scurtă pauză, atunci când fumează simte mai bine efectele. Totuși, nu e chiar ușor să ia aceste pauze, pentru că în cercul lui de prieteni se fumează. Toată lumea fumează.
Ștefan îmi toarnă un ceai de mușețel și se-apucă să-mi împărtășească experiența lui cu iarba.
Pasul 1, heroina: „Era cel mai accesibil drog în România la vremea aia, weed nu se găsea”
Dar, până să ajungă să fumeze iarbă, Ștefan a tras heroină. S-a apucat în ultimul an de liceu și a tot tras până la finalul facultății. De ce heroină? „Păi era cel mai accesibil drog în România la vremea aia. Weed nu se găsea, dar heroina era peste tot, asta se întâmpla din ‘98 până prin 2005”, spune Ștefan.
Tentația heroinei a pornit de la anturajul de la bloc. Ștefan ieșea din scară și tot dădea de niște tipi care erau cu seringile în buzunar, așa că s-a gândit să-ncerce. Și i-a plăcut.
„Heroina se trage la seringă, dar nu am ajuns la dependență de-aia nasoală, să vând din casă. Mai lăsam lucruri la amanet, dar am încercat să mă temperez. Eu eram singurul din anturajul ăla care era la facultate, ceilalți nu aveau nici măcar opt clase.”
În timpul facultății, petrecea majoritatea timpului cu colegii, așa că rareori se întâmpla să mai bage cu băieții de la bloc, pe care-i evita cât de mult putea. Dar vara, când trebuia să iasă în cartier, consumul devenea inevitabil.
„Era mișto, dar acum n-aș mai trage”, spune Ștefan. Cam pe la 25 de ani, după ce a terminat facultatea, a terminat-o și cu anturajul de la bloc. Și-a făcut un alt cerc de prieteni cu care a descoperit iarba.
Pasul 2, iarba: „Dacă tu scoți un cui și fumezi, eu nu zic nu niciodată”
La 25 de ani, când s-a apucat să fumeze marijuana, Ștefan își lua un gram pe săptămână și îi ajungea. Apoi își mai lua poate un gram peste o săptămână sau două, poate peste o lună sau peste șase luni. Fuma ocazional. În timp, a început să fumeze zilnic. De fapt, ba fuma zilnic, ba avea câte una-două luni când nu fuma deloc. Așa au stat lucrurile până pe la 36-37 de ani.
INTERVIURILE HotNews.ro