Ștefan Bâlici, demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului / Arhitecți și ONG-uri cer demisia ministrului Culturii și repunerea lui Bâlici în funcție

Ștefan Bâlici a anunțat în această dimineață, pe pagina de Facebook, că a fost demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului. Decizia ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, a stârnit un val de nemulțumire, mai mulți arhitecți și mai multe ONG-uri cerându-i demisia. Ministrul nu a motivat decizia și nici nu a anunțat în mod oficial cu cine este înlocuit Ștefan Bâlici. Printre numele vehiculate este însă Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în timpul mandatului Gabrielei Firea.

Bâlici a ocupat funcția de director al INP timp de 6 ani. Din ianuarie 2016, timp de un an a fost interimar, apoi a câștigat concursul și a ocupat funcția de director plin timp de 5 ani. În decembrie i-a expirat mandatul și asigura interimatul până la organizarea concursului.

”Am aflat în seara aceasta că ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Național al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează. Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele și nici analizele pe baza cărora este luată această decizie. Activitatea mea la INP este rezumată în raportul de final de mandat, prezentat Ministerului Culturii și prezentat public în data de 17 decembrie 2021. Acest raport a fost evaluat cu o notă sub 9, ceea ce a permis ministerului să nu inițieze negocierea unui nou mandat. Am contestat evaluarea, ca fiind incorectă și neprocedurală, iar contestația a fost respinsă fără argumente. În aceste condiții ministrul este liber să numească un conducător interimar, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de director general”, a scris Bâlici pe pagina de Facebook.

Deocamdată ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, nu a numit în mod oficial un locuitor, însă unul dintre numele vehiculate este Oana Zaharia, fosta șefă a Administrației Monumentelor din cadrul Primăriei Capitalei, în timpul mandatului Gabrielei Firea.

Decizia de a-l înlocui pe Bâlici de la conducerea INP a stârnit revolta profesioniștilor care luptă pentru salvarea patrimoniului.

Petiția în care i se solicită ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, să revoce decizia de a-l înlocui pe Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) a strâns în câteva ore peste 3000 de semnături.

Fundația ProPatrimonio a cerut pe pagina de Facebook demisia ministrului Culturii și repunerea în funcție a lui Ștefan Bâlici.

”Suntem stupefiați de înlocuirea din funcție a domnului arhitect Ștefan Bâlici de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, un profesionist dedicat care a susținut întotdeauna proiectele dificile, a construit neîncetat instrumente, programe și strategii prin care susținerea patrimoniului să devină accesibilă în cercuri cât mai largi. Sub conducerea lui Ștefan Bâlici, INP a devenit o instituție a statului transparentă, dinamică, modernă. Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor din domeniu ce susțin păstrarea în funcție a domnului Ștefan Bâlici și demisia ministrului Culturii, Lucian Romașcanu. Instituțiile statului nu vor funcționa niciodată în slujba interesului public câtă vreme vor fi conduse de oameni fără competențe profesionale relevante în domeniile pe care le conduc”, au scris reprezentanții fundației pe pagina de Facebook.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Alexandru Găvozdea, a scris pe pagina de Facebook că deranjează competența.

”Printre multele dezastre ministeriale recente, bifăm azi (încă) unul la Cultură. S-a oficializat eliminarea lui Ştefan Bâlici, managerul Institutului Național al Patrimoniului, uneltită demult și dezlănțuită procedural în toamna anului trecut prin acordarea unor punctaje ridicole la o „evaluare” a managementului. În ultimii ani, am participat în comisia de evaluare de două ori – am început cu responsabilitate și le-am încheiat cu nădejde și liniștea că măcar acolo merg lucrurile spre bine în țara asta. Nu pot accepta că acea activitate a fost evaluată ca nesatisfăcătoare de către un minister care se târâie în proceduri îmbâcsite și impotență cronică. Competența deranjează”, a scris Găvozdea.

Arhitectul Eugen Vaida, președintele Asociației Ambulanța pentru Monumente, a cerut și el demisia ministrului Culturii pentru această decizie.

”Domnule ministru Lucian N. Romascanu vă solicit DEMISIA din funcția de ministru al Culturii! Pentru ce? Pentru înlocuirea lui Ștefan Bâlici din funcția de manager al Institutului Național al Patrimoniului. Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană inculpată penal de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost. (…)Domnule ministru, NU DISTRUGEȚI patrimoniul de dragul numirii politice a unei doamne pe nume Oana Zaharia, de care n-am auzit nici eu nici mulți dintre cei care ne frecăm coatele pe șantierele monumentelor istorice din ONG-uri și din instituții”, a scris Vaida pe pagina de Facebook.

Acesta a scris că Ștefan Bâlici are principalul merit al intrării sitului Roșia Montana în UNESCO.

”Odată cu venirea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP mulți dintre cei preocupați de acest domeniu am văzut un licăr de speranță pentru ca măcar să se constituie niște premise de salvare a patrimoniului cultural din partea unei instituții aflată în perfuzii la momentul la care a preluat-o și iată că acele premise n-au întârziat să apară. Principalul merit al intrării Roșiei Montane în UNESCO este al lui Ștefan Bâlici. Tot el a înființat sesiunile de finanțare pentru salvarea și promovarea monumentelor istorice din timbrul monumentelor. Ar fi prea puțin spațiu să vă înșir toate aceste merite și realizări pe care le puteți găsi ușor în raportul pe care vi l-a transmis. Ce să pricepeți dumneavoastră din activitatea unui om pe care dacă îl sunați noaptea la ora 2 în weekend îl găsiți pe vreun drum între două monumente aflate în suferință”, a mai scris Vaida.

Și Dacian Cioloș a scris pe pagina de Facebook că ministrul Culturii trebuie să demisioneze după această decizie.

”Meritocrația” PSD lovește crunt din nou. De data asta, unul dintre cei mai buni specialiști din instituțiile statului, arhitectul Ștefan Bâlici, este înlocuit de ministrul Culturii de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) cu o pilă politică a Gabrielei Firea. Probabil, asta este „răsplata” pentru că Ștefan Bâlici a pregătit dosarul includerii Roșiei Montane în UNESCO, o acțiune pe care PSD, prin brațul ministrului Romașcanu, nici nu o uită și nici nu o iartă”, a scris Dacian Cioloș.

Ce spune Bâlici că a făcut la INP

Ștefan Bâlici și-a prezentat raportul de activitate pentru mandatul de 5 ani de director al INP în luna decembrie.

”Anii de activitate la INP alături de o echipă dedicată, în creștere semnificativă de capacitate, au condus la redefinirea instrumentelor de finanțare pentru monumentele istorice – Programul național de restaurare a monumentelor istorice (PNR) și Timbrul monumentelor istorice (TMI) – care sunt acum fundamentate pe principiile internaționale ale protejării patrimoniului și gestionate prin mecanisme care asigură transparența, eficiența și calitatea. Peste 100 de ansambluri și monumente istorice dintre cele mai importante sunt incluse în PNR (doar o parte primind finanțare) și au lucrări de proiectare sau de execuție în pregătire sau în desfășurare – ex. Ansamblul Castelului Peleș, Cetatea Sighișoara, Situl arheologic Sarmizegetusa Regia, biserici săsești fortificate, biserici de lemn. Peste 60 de proprietari și administratori de monumente istorice au primit finanțare în urma primelor două apeluri prin programul TMI, iar alți 70 au înaintat solicitări care sunt în evaluare în cadrul apelului curent, 2022”, a scris acesta.

INP a pregătit în timpul mandatului său dosarul pentru înscrierea sitului Roșia Montana în UNESCO.

”După 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, soldate cu eșec, în ultimii ani INP a elaborat și depus la UNESCO două dosare, Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și Peisajul cultural minier Roșia Montană, iar acesta din urmă a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial și simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2021. Alte dosare sunt în pregătire”, a mai scris Bâlici.

Raportul este disponibil pentru consultare aici: https://bit.ly/3sSWr2i