Ursula von der Leyen: Voi propune achiziții comune de armament în UE, cum s-a procedat cu vaccinurile și cu gazele naturale / Nu trebuie să exagerăm riscurile războiului, dar trebuie să ne pregătim

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că va propune în următoarele săptămâni promovarea achiziţiilor militare comune, în cadrul primei strategii industriale comunitare de apărare, similare cu cele realizate pentru cumpărarea de vaccinuri anticoronavirus sau de gaze naturale pentru a reduce dependenţa faţă de Rusia, informează EFE și Agerpres.

„Ameninţarea războiului poate nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Nu trebuie să exagerăm riscurile războiului, dar trebuie să ne pregătim pentru ele”, a spus Von der Leyen într-o dezbatere în Parlamentul European, la Strasbourg.

Politiciana germană a apreciat că, având în vedere riscurile la adresa securităţii şi instabilitatea crescută din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina sau a conflictului din Gaza, Europa trebuie să „cheltuiască mai mult, să cheltuiască mai bine, să cheltuiască european”, motiv pentru care va prezenta în curând diferite propuneri în cadrul primei strategii industriale de apărare a UE.

La fel cum s-a procedat cu vaccinurile și cu gazele naturale

Potrivit lui Von der Leyen, strategia se va concentra, ca şi programul european de investiţii în apărare care o va însoţi, pe acordarea de prioritate licitaţiilor militare comune.

„La fel cum am făcut cu vaccinurile sau gazele naturale. Acest lucru ne va ajuta să reducem fragmentarea şi să creştem interoperabilitatea”, a indicat ea.

Von der Leyen a spus că, pentru a face acest lucru, va fi necesar să „transmitem colectiv un semnal puternic industriei”, aşa că vor studia cum să înlesnim acordurile de cumpărare în avans în care să fie oferite garanţii companiilor referitoare la comenzi stabile şi predictibilitate pe termen lung.

Preşedinta executivului european a subliniat că vor fi identificate proiecte europene de apărare care au un interes comun, pentru a „concentra eforturile şi resursele acolo unde au cel mai mare impact şi valoare adăugată”. „Şi ne vom concentra pe inovare pentru a ne asigura că Europa are acel avantaj în noile tehnologii pe care le vedem implementate în întreaga lume în diferite conflicte”, a afirmat ea.

Von der Leyen a anunţat, de asemenea, crearea unui birou de inovare în apărare la Kiev, care va „aduce Ucraina şi mai aproape de Europa şi va permite tuturor statelor membre să profite de experienţa Ucrainei pe câmpul de luptă şi de cunoştinţele acesteia în domeniul inovaţiei industriale în apărare”.

Ea a recunoscut că realizarea acestui pas pentru apărarea europeană va necesita, mai presus de toate, „o nouă mentalitate” din partea instituţiilor, industriei şi investitorilor.

Industria de apărare din Europa are nevoie de acces la capital

În acest context, Von der Leyen a lăudat declaraţiile preşedintei Băncii Europene de Investiţii, Nadia Calvino, potrivit cărora instituţia este dispusă să facă mai mult pentru a contribui la proiecte comune care să impulsioneze industria europeană de apărare.

„Facem apel la statele membre să sprijine această propunere. Industria de apărare din Europa are nevoie de acces la capital”, a subliniat ea, încurajând sectoarele public şi privat să susţină aceste iniţiative, în special IMM-urile.

Von der Leyen a mai spus că a venit momentul să se discute despre utilizarea profiturilor extraordinare din activele ruseşti îngheţate de sancţiunile europene pentru achiziţionarea în comun de echipamente militare pentru Ucraina.

Şefa executivului european şi-a exprimat încă o dată sprijinul pentru numirea în viitoarea Comisie Europeană din noiembrie – pe care doreşte să o prezideze din nou – a unui comisar pentru apărare.

„Este timpul să începem să discutăm despre utilizarea profiturilor extraordinare din activele ruseşti îngheţate pentru achiziţionarea în comun de echipamente militare pentru Ucraina”, a declarat Von der Leyen în discursul din Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit AFP.

Modalitatea de folosire a activelor statului rus care au fost îngheţate după ce Rusia a lansat invazia din Ucraina în urmă cu doi ani este subiectul unor discuţii intense şi ridică întrebări juridice spinoase.

Opţiunea confiscării acestor fonduri trezeşte puternice reticenţe în cadrul celor 27, dar UE lucrează la modalităţi de utilizare a veniturilor generate de acestea.

„Cu sau fără sprijinul partenerilor noştri, nu putem lăsa Rusia să câştige”, a insistat preşedinta Comisiei Europene.